Este vorba de o verificare prealabilă a cererii de chemare în judecată. În principiu se verifică dacă cererea este de competenţa instanţei sesizate şi dacă îndeplineşte condiţiile de formă, de fond şi dacă au fost plătite eventualele taxe de timbru.
Art. 200. - (1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.
(2) În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare.
(3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).
(4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(7) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
(8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit.
În ceea ce priveşte începerea efectivă a judecăţii, adică fixarea primului termen de judecată, aceasta se face în conformitate cu dipoziţiile art. 201 din Noul Cod de procedură civilă, adică în momentul în care se constată că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege, se va dispune comunicarea către pârât (persoana care este dată în judecată) a cererii de chemare în judecată, punându-i-se în vedere că are la dispoziţie 25 de zile de la comunicarea cererii pentru a depune întâmpinare. După formularea întâmpinării, aceasta este comunicată reclamantului, care are la dispoziţie 10 zile pentru formularea unui răspuns la întâmpinare, iar după ce se primeşte răspunsul de către instanţă, prin rezoluţie, judecătorul va fixa primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei.
Art. 201. - (1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 165.
(2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
(3) În termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.
(4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării termenului corespunzător, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.
(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcţie de circumstanţele cauzei.
(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispoziţiilor art. 156.
Procesul penal este posibil să fi încetat în baza art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală: "Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;".
În această situaţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (5) din acelaşi cod de procedură penală: "În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), g), i) şi j), precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă."
Pentru a continua acţiunea civilă, vă puteţi adresa instanţei civile competente pentru soluţionarea acesteia.
Gheorghe FLOROIU
Dacă o persoană care beneficiază de pensie se îmbolnăveşte de Alzheimer, în ce condiţii ar putea beneficia de pensie pe caz de boală şi de indemnizaţie pentru însoţitor?
Vă mulţumesc,
Gheorghe Floroiu
Care este diferenţa dintre folosinţa gratuită şi folosinţa cu titlu gratuit?
Vă mulţumesc anticipat,
Gheorghe Floroiu
Bună ziua,
Anul acesta o cunoştinţă a fost sancţionată contravenţional cu amendă de 500 lei. În urma contestării acestei amenzi a fost exonerată de plata acesteia.
În data de 24 noiembrie i s-a comunicat o cerere de apel formulată de Inspectoratul de Poliţie, prin care se contestă temeinicia soluţiei pentru anumite motive.
I s-a pus în vedere ca în 15 zile de la primirea comunicării să depună întâmpinare, în caz contrar fiind decăzută din dreptul de a depune probe şi invoca excepţii.
Din câte ştiu în căile de atac, persoana fizică trebuie să fie reprezentată prin avocat.
S-ar putea face o cerere de acordare a unui avocat din oficiu (bineînţeles, făcându-se dovada că persoana respectivă nu are venituri), înainte de a se depune întâmpinarea, urmând ca după ce i se va stabili avocatul, acesta să se ocupe de întâmpinare, sau trebuie depusă întâmpinarea şi cererea de acordare a avocatului din oficiu, în acelaşi timp?
Într-adevăr, au şi copiii motivele lor: tatăl este mai sever, îi ţine mai din scurt, le verifică temele şi nu îi lasă în voia lor, pe când la bunici fac tot ce le trece prin minte.
I-am explicat că are şi posibilitatea de a apela la DGASPC, acum rămâne la latitudinea lui.
Vă mulţumesc pentru ajutor.
Gheorghe Floroiu
Fiica are 14 ani, iar fiul între 9 şi 11.
Asta i-am spus şi eu, însă pentru a fi sigur am consultat şi Codul civil şi am zis să cer şi părerea unor specialişti.
Copiii au plecat la bunicii din partea mamei şi refuză să se întoarcă în casa tatălui. Tatăl a încercat de mai multe ori să îi convingă să se întoarcă, însă fără rezultat, fiind influenţaţi şi de mama lor.
În plus, se pare că aceştia încep să comită diverse fapte cu caracter penal, iar tatăl nu poate să facă nimic atât timp cât nu locuiesc împreună pentru a putea să îi supravegheze.
A fost la primăria din localitate şi acolo i s-a spus că ar putea să renunţe la custodie în favoarea mamei, fără a fi nevoie să divorţeze.
În Codul Civil eu nu am găsit nicio dispoziţie care să dea dreptul unuia dintră părinţi să facă acest lucru şi de aceea am adresat această întrebare.
Vă mulţumesc.
Gheorghe Floroiu
Bună seara,
Există posibilitatea ca unul dintre părinţi să poată renunţa la custodia copiilor minori fără a divorţa de soţ/soţie?
Vă mulţumesc,
Gheorghe Floroiu
avocatnet.ro explicăm legislația
