avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 717 soluții astăzi
Forum Activitate ContSters331964

Activitate ContSters331964

Cu asemenea respect, va spun si eu ca imi pare foarte rau sa ganditi asa mai ales ca aveti un baiat in varta de 13 ani, care va trateaza cu aceasi superficialitate ca si fiica mea.Poate ca nu am detaliat suficient de mult ca sa intelegeti: una ar fi ca, este total gresit sa spuneti ca m-am grabit sa ma recasatoresc, nu stiu ce intelegeti prin asta...fiecare are dreptul la o viata de familie si la propiile convingeri.Eu nu am incercat sa-i inlocuiesc tatal, dimpotriva cu ea am fost destul de matura sa vad ca nu trebuie si nu sunt sanatoase discutiile in care l-as fi denigrat pe tatal ei, s-o folosesc pe post de judecator, care-i cel mai bun si care-i cel mai rau.Cel putin prin despartirea noastra, fetei sunt convinsa ca i s-a facut un bine, deoarece sufeream cu totii in urma scandalurilor si violentei domestice, repetate, fapte ce au dus acest copil la tratament...pentru enuriazis nocturn si ziua, secundar, cred ca stiti ce vreau sa zic...pe baza de stres...la varsta de 5-6 anisori, si pentru care a necesitat tratament medicamentos si psihologic dar doar strict pe problema asta,timp de peste 6 luni de zile.Vreau sa va zic, ca acest parinte...pentru ca pe mine nu ma intereseaza poate sa fie tata, mama...nu fac discriminari, nu l-a interesat deloc sa participe macar la o singura sedinta de-a ficei sale, ba mai dureros a fost faptul ca nici tata si nici familia lui nu accepta ideea ca fata intr-adevar era bolnava, bolnava din cauza certurilor ce au cauzat subit acest enuriazis.Intotdeauna spuneau ca : " eh, mai uita si ea ca se ia cu joaca, seara doarme greu..."Preocuparea mea a fost de alta natura, nu stiu ce doriti sa spuneti, in fine...trecuse aproape un an, cand m-am recasatorit, care este problema, fata oricum si necasatorita fiind nu ma acceptat.Si pana la urma nu vad ce sa fie asa rau? Pe taica'sau pe care amandoua l-am prins cu domnisoara de pe atunci cu care era intr-o relatie extra conjugala, nu s-a suparat decat sa o citez:" m-am suparat dar nu asa tare", iar acum in prezent ca acesta locuieste cu fata concubinei si cu concubina care urmeaza sa vina din strainatate si sa locuiasca cu ei, tot la doua luni, nu mai este suparata? chiar i-am zis si stiti ce mi-a zis ca nu are nimic ca eu am fost prima. Pai saraca, desi stie sau stia, ma rog, ca noi doua am plecat nevoite in chirie si l-am lasat pe taica'sau, pt caracterul si viata de familist pe care daca ar fi sa vi-o descriu...m-ar apuca noaptea, ca efectiv ne-a scos afara din casa, vanzandu-i mamei sale casa, si apoi aceasta din urma sa doreasca ordin de evacuare pe timp de iarna, care din pacate nu i l-ar fi aprobat nimeni pe atunci si mai ales ca acolo aveam drepturi, neintabulandu-ma cu rea credinta pe o parte a casei nou construita in timpul casatoriei, dar ma rog pt asta fac partajul, si ma mai taraie si prin politie pt distrugere...ca mi-am fortat propia poarta, ca sa intru in casa la propia-mi casa care de fapt inainte sa se pronunte divortul fara stinta mea o vinde lu maica'sa, si mai imi cere si despagubiri pt distrugere...in fine, fata stia toate aceste lucruri murdare, nu va inchipuiti ca azi m-am divortat si maine gata m-am maritat. nu imi era foarte usor, sa nu credeti o mama singura, cu un tata care pe atunci imi dadea pensia din doua in doua luni, minimul pe economie, exact la limita, si care se autosuspenda-se special de la serviciu sa aiba timp de rautati si sa imi ingreuneze existenta, multe, multe lucruri care nu au sens sa fie detaliate.Ziceti ca trebuie sa veghez din pozitia asta.Eu nu sunt de acord, eu doresc sa imi fac datoria fata de copilul meu, pe care l-am nascut si l-am educat si am avut grija de toate cele trebuincioase pana la varsta de 10 ani cand din cauza tatalui ei, care a decis prin abuz emotional ruperea relatiei de mine.Faptul ca m-am recasatorit nu este un motiv ca sa ma respinga , am discutat si cu psihiholoaga scolii ei, si nici nu ete un motiv ca sa nu locuiasca cu mine.Cand se constata ca un parinte isi abuzeaza copilul doar atunci se decade din drepturi, pana atunci si ea si eu si tatal ei avem unii fata de altii drepturi si obligatii. Credeti ca va creste sanatos cu convingerea ca eu sunt o mama rea, credeti ca peste cativa ani mai pot recupera toata esenta copilariei ei, cand trebuia sa aiba alte griji decat sa stea paznic si judecator intre mine si tatal ei. De ce tata nu doreste sa ne intelegem si sa gasim o cale de mijloc, oare nu isi da seama ca ceea mai castigata ar fi fiica noastra. De ce sa fiu inlocuita de toti, ex.soacra, actuala mama vitrega, actuala sora vitrega, etc. cu care nu am nimic as fi de acord asta este fac parte din viata tatalui ei, il priveste...dar spatiul meu, locul meu de mama natural nu poate fi egalat, cumparat si nici inlocuit.Eu nu doresc sa astept ani si ani, sa ajunga ea sa faca copii si sa isi dea seama ca mama, nu i-a vrut raul niciodata doar ca asta este, cate familii nu se despart, inclusiv tatal ei are prieten intim care vine la el in casa si care are copil vitreg si concubina, si de aceea tata si fiica mea tot il vad normal...Nu inteleg daca l-ar interesa felul in care se simte ea, daca l-ar interesa urmarile, ar fi fot de acord una la mana sa ne intelegem, si doi chiar daca sa zicem prin absurd ca in urma demesurilor lui ca s-o determine sa se apropie de mine, nu ar da rezultate, s-ar interesa ca un bun parinte sa mergem impreuna cu copilul la psiholog. dar el nu vrea pt ca stie si continua sa o manipuleze in scop de razbunare.si pt toate astea, si eu am martori dar din pacate, toti prefera sa nu se implice pt ca sunt comuni...iar eu cu camera video dupa mine sa il filmez de-alungul vietii nu ma facut.si nici sa stau asa sa ma resemnez, ca fata alege si ca merge unde se simte ea cel mai in siguranta, nu astept pt ca fata mea, nu este crescuta de un tata normal, ci azi de sora vitrega, maine de ex soacra, poimane de mama vitrega, de toti, toti numai dintre cei mai exceptionali in afara de mine....ca la mine nu se poate, pt ca nu intelege nici lumea si nici ea ca eu sunt si am fost o mama buna, si un om prea bun pt a mai cunoaste si asemenea oameni.Am serviciul foarte bun, casa, un sot care o accepta pe fiica mea si chiar este un om bun, sunt in stare sa o cresc in conditii clar dezvoltate numai in interesul ei,nu vad oameni buni cu ce gresesc?Te lupti atata in instante pt dreptul tau de ati vedea si creste copilul, atat cat decide instanta prin hotararea aia judecatoreasca, ca sa vina o mana de oameni care se cred mai presus de orice instanta si sa zica NU!Pai, nu-ti vine sa mori, cat timp pierdut, stres, bani...certuri, pt ce? Nu mai are rost sa scriu nimic, am citit cazul Draghici si vreau sa zic ca m-a impresionat.Cineva de pe acest site mi-a recomandat T.A.T.A., sa i-au legatura cu dansul, asta o sa incerc sa fac.Nici nu stiu, sunt bulversata rau, cum o sa i-au legatura, ce trebuie sa fac...parca nici pe avocatul meu nu-l mai aud, tot ce spune, saracul spune, dar eu vreau minuni, azi maine sa se termine, sa imi tin fetita din nou in brate, sa-i spun ca o iubesc...si ca alaturi de mine si categoric si de tatal ei, asa cum este, va creste mare si frumoasa, frumoasa...asa ca mama ei :).Seara buna!
D-le drag, fetita nu ma mai doreste.Credeti ca e un sentiment normal pentru un copil pentru care mama era candva totul!Daca isi dorea cu tatal ei, ramanea de la inceput, doar atunci am discutat despre separare a ales sa stea cu mama ei.De multe ori venea din vizite de la el, traumatizata de faptul ca acesta ii repeta mereu desi eram deja divortati si ea incredintata la mine prin vointa ambilor, ii repeta mereu ca o s-o duca la judecator si sa aleaga sa stea cu el iar ea saracuta imi plangea si spunea ca ea vrea sa stea cu mine, da vrea sa mearga in vizita la el, numai ca ii este frica sa ii spuna tatalui lucrurile astea pentru ca iar s-ar fi certat cu mine. fata imi ascundea tot ce spunea rau de mine, o chestiona, o conditiona, si ea saraca imi ascundea ca sa nu ne mai certam, spunea unei prietene de-a mele i care ea avea incredere si pe care acum a ajuns sa n-o mai salute, sa o evite inclusiv cu privirea pe strada!pai da clar, taica'sau i-a trasat taberele si aliatii! D-le eu nu vorbesc prostii.Da, aveti dreptate pt ca sa stabilim asa ceva nu avem nevoie de avocat, ci de discernamantul necesar datoriei de parinti fata de copilul nostru nu fata de calitatea noastra de fosti iubiti, soti sau ce am fost.Vorbiti foarte usor de "varii motive" pentru care nu mai doresc si ca o respect? pai ex sotul nu o respecta, din moment ce intelegerea e totala se presupune ca, clauzele contractului de mediere trebuiau indeplinite, ori dansul ce a facut, a manipulat fetita si mi-a restrictionat relatia cu ea, ascunzandu-se ca un las in spatele ei,actionand prin ea!Pai daca fata mea doreste de maine sa nu mai mearga la scoala, sau sa plece de acasa in lumea larga, ce ziceti ca ar trebui sa-i respect dorinta? crede-ti ca sindromul alienarii parintesti e dezbatut aiurea in majoritatea tarilor europene!crede-ti ca daca asa stii ca fata nu ma iubit si nu a dorit sa stea cu mine, sa locuiasca, sa ma urmeze, nu i-as fi respectat dorinta? i-as fii respectat-o fara sa o impotrivesc tatalui, asa cum nu a facut el!daca este mai atasata de tatal ei, asta nu inseamna ca nu ar fi putut incerca sa vada daca il agreeaza si pe actualul meu sot, insa ea nici nu a avut ocazia sa aiba o parere, si pt aceasta problema erau atatea cai de rezolvare, atata timp cat acest om se comporta etic si normal, nu stiu cine ar avea o problema, sunt atatia copii si modele de familii cu parinti vitregi, D-zeule, da parca traimin evul mediu, ce sfaturi imi dati?nu ma ajuta cu nimic, imi sugestionati faptul sa las la aprecierea unui copil de 10 ani, manipulat din gelozie de catre fostul sot sa ma excluda din viata sa, credeti ca e simplu?pentru toata lumea?pai pe mine ma intereseaza interesul lumii sau sunt interesata ca fata mea sa aiba ambii parinti langa ea, pt ca asa ia dat Dzeu, normali si capabili sa o creasca si sa o educe.de ce sa nu aiba doua pareri, doua optiuni, doi parinti in viata, de ce D-le vedeti lucrurile asa! Custodia comuna, ati auzit de ea ca tot sunteti sau ati fost mediator? la ce se refera, interesul superior al copilului ? la interesul superior al parintelui alienatior ? cand devine un copil responsabil matur la varsta de 18 ani , nu ! ma gandesc ca pana atunci nu prea face diferenta intre bine si rau, asa cum ar trebui. un copil de 10 ani nu respecta o decizie judecatoreasca sau notariala cum o fi, bun si asa dar parintele responsabil de cresterea si educarea lui nu este oare responsabil sa il determine sa o respecte o decizie luata de autoritatea unei institutii care reprezinta pana la urma unicul interes al copiluilui. Imi cer scuze daca am gresit cu ceva, dar asta este parerea mea.Simplu am dorit si la mine si la tatal ei.Nu vrea tatal, asta e problema, nu fata care este hipnotizata complet de principile tatalui alienator, familia si prietenii lui aliati.Aici nu suntem la razboi.Noapte buna.

Credeti-ma ca nu o mai pot intoarce cu nimic, toata ura, vorbele toate sentimentele de ura ale tatalui ei s-au transpus in ea. I s-a spus lucruri fff urate, ca i-am aruncat hainele la gunoi, ca nu mai vreau sa-i dau jucariile, ca am abandonat-o pt actualul meu sot, desi pe noi ne-a despartit tatal ei care a interzis sa ne mai vedem, s-a ajuns pana intr-acolo ca fiicei mele ii era frica de mine cand ma vedea, i-au spus ca vreau sa o fur cu masina, insasi ea a inceput sa vorbeasca minciuni pe care le spunea tuturor sa atrag atentia mare, tuturor apropiatlor aliati ai tatalui, Fata, a ajuns sa nu imi mai salute prieteni, sa fuga de oamenii care pe noi la greu cand am plecat din casa pe timpul divortului, ne-au ajutat si pe care ii simpatiza.Practic relatia cu ea a mers foarte bine si niciodata nu as fi crezut ca o poate suci daca eu imi voi gasi pe cineva.Drept este ca nu am discutat si nu i-am prezentat pe nimeni sa o pun in tema .Ce ma doare este ca a inceput sa spuna ca o bateam si ca plecam noaptea de acasa, toate, toate minciuni pe care cand m-am intalnit cu fata a negat ca ea ar fi zis asa ceva si tocmai pentru toate afirmatiile lor mincinoase inclusiv pt cele spuse de ea in aliere cu tatal ei, eu as fi vrut sa fie supusa evaluarii psihologice, deoarece ma consider o mama responsabila care a avut intotdeauna grija de ea si momentan imi consider copilul abuzat emotional in scopul de a castiga custodia, lucru foarte important pt el deoarece daca ramanea in continuare la mine era obligat la o pensie destul de mare, tinand cont de salariul sau.Fata este pregatita in continuare sa duca un proces de discreditare impotriva mea, el posteaza pe internet si urla in gura mare ca fata va merge cu SCRISOAREA GATA FACUTA la judecator, adica cu lectia invatata oameni buni....asa si eu mai am desene si felicitari de dupa divort in care isi arata dragostea fata de mine, dar unde mai este aceea dragoste?I-am zis ca daca nu vrea sa vina in casa mea langa sotul meu actual, ne putem intalni si putem incerca sa refacem relatia dintre noi si in alte locuri unde ea mergea cu mare drag, insa m-am lovit de un raspuns negativ, motivand ca are lectii de facut, ca nu poate, ca ma iubeste dar nu poate venii niciodata la mine si ca sa imi fac un alt copil ca ea nu se poate imparti, asa gandeste un copil de 10 ani neimpliniti.Nu mai pot, demersurile decurg greu, termenele sunt lungi, iar copilul meu creste nesanatos, iar eu asist neputincioasa la un sistem care lasa sa scape oameni ca astia, in care copiii devin robotii in care un parinte debil, ca nu il pot intitula astfel are drepturi si uita de obligatiile sale importante,fata de propiul sau copil si fata de celalalt parinte, si mai ales un parinte care nu intelege sintagma''interesul superior al copilului" care este este compus atat din drepturile copilului dar si din drepturile s iobligatiile ce le au parintii, in speta...am dreptul la relatii personale cu copilul meu fara sa imi fie afectate de catre manipularea perfida si rea a acestui "tata model" sau poate in alte cazuri, "mame model" care fac asa ceva si am dreptul sa veghez a cresterea si educarea acestuia, insa eu ce vad....asist cum copilul meu va deveni un copil cu probleme emotive, cu perceptii gresite si care in tot acest film va continua sa ma gaseasca vinovata pt orice esec avut pe viitor in viata.Va multumesc, pt intelegere...



[nu mai citati mesajele carora le raspundeti]
nu am uitat-o, intr-o zi oarecare pur si simplu a luat-o, orbit de gelozie ca eu imi refaceam viata alaturi de actualul meu sot.intr-adevar au urmat zile de negocieri cu el timp in care incercam sa fac fata sa inteleaga, insa toate au fost in zadar.toate au fost promisiuni, pana m-a dus la mediator din nou unde constransa de faptul ca vedeam fata ca este impotriva mea si ca nu mai vroia sa locuiasca cu mine pt ca eu eram intr-o alta relatie(sa specific ca nu locuiam pe atunci cu actualul meu sot si ca nu aveam intalniri de fata cu fata, nici macar nu stia, pt ca era chiar la inceput) desi, va repet greseala mea a fost ca nu am pregatit- o din timp cu privire la asemenea schimbari in viata mea.la inceput am avut cateva intalniri cu fata in casa mediatorului, unde venea insotita de tatal ei sau alti din familia lui, niciodata nu era lasata singura, si nici in alte locuri in afara de casa mediatoarei, am acceptat si asa au fost vreo 3 intalniri, fata era destul de ok cu mine, imi promise-se ca niciodata nu o sa faca ca alta fata care si-a dat mama la o parte pt un caz ca si al nostru, ca ma iubeste, ca isi aminteste tot felul de lucruri frumoase despre mine, ca e puternica si ca va veni la mine in vizite si in vacante doar ca ea vrea sa se linisteasca, dar cuvantul asta il folosea tatal ei, familia lui si chiar si mediatoarea care la urma...nu a reusit sa faca nimic...intelegerea fiind stipulata"totala", si ea stia dar m-a convins sa semnez, stia ce face el cum o manipuleaza, ce ura are tatal pt mine, ca nu se va tine de cuvant, pt ca altfel nu imi tot repeta dupa ce am incheiat actul cand ma duceam plangand sa-i spun ca ," vezi ti-am zis ca nu-l respecta", ea imi raspundea" ai rabdare, politica pasilor mici", si isi beau cafeaua impreuna, in zile extra mediere.Oare ce l-a invatat, ce a reusit prin medierea asta, de a ajuns acum copilul sa nu ma mai vrea deloc, sa prefere sa mearga la mare doar cu tatal ei, sa prefere sa mearga la nunti, doar cu tatal ei, iar la evenimente similare a zis catre mine " sa-l intreb pe tati daca vrea, sa-l intreb pe tati daca vrea sa ia pantofii" desi am si l-am asigurat ca mergeam doar noi doua, fara actualul meu sot, cu gandul de a reface legatura rupta de ambitia si gelozia fostului.va povestesc mult, si e dureros, mergeam pe la scoala, unde am dus-o mereu din clasa 1, aproape doar eu, si incepand de la gradinita de la varsta de 2 ani si jum, m-am dus cu lucruri, rechizite, ghiozdan, flori pt doamna, etc. la 15 septembrie, era cu bunica-sa, cand m-a vazut s-a uitat la mine urat, de parca eram straina, si a zis sa plec ca nu-i trebuie nimic ca care de toate, si ca o fac de rusine la toti colegii, ca nu ma mai vrea pt ca "acum esti cu nenea..."iar bunica-sa statea si se uita satisfacuta de nepoata ei, spunand la lume ca ea n-are nici o vina dar daca fata nu ma mai vrea, ce sa ii faca..am incercat pe cale amiabila tot ce este posibil, intalnirile cu ea mi-au fost restrictionate total, la scoala deasemenea venea, ma urmarea cand mergeam, facea scandal, nu m-am mai dus gandindu-ma pana la urma sa nu afectez copilul mai mul, la ore sa nu mai fie buna de nimic, telefonul i l-a inchis, a fost cazul cand a lipsit de la scoala, m-am interesat la doctorita imediat, era bolnava, raceli comune, insa acesta nu m-a anuntat conform intelegerii.eu am gresit ca atunci cand mi-a luat-o nu m-am dus cu politia sa o aduc acasa, am crezut ca ma voi intelege cu el, vroiam sa evit circul,pol, avocati, bani cheltuiti.acum insa tot nu am scapat, am avocat, si lupt...lupt dar cateodata cand o vad cat de straina se poarta cu mama ei, imi vine sa mor si sa ma las, cand o vad ca a reusit sa o acapareze cu o fata de 17 ani, pe care i-a adus-o in casa, fata viitoarei concubine care lucreaza pe dincolo, fetiscana, pe care copilul meu a acceptat-o rapid, cu internet, cu rujuri, prosteli ieftine...imi spun si prietenele, stau tot in casa, fata mea s-a retras din cercul de copii de varsta ei, gandeste prea multe pt varsta ei, inclusiv sa ajunga sa-mi spuna ca" acum nu mai sunt la fel, m-am maturizat, sunt alta, mama!" la varsta de 10 ani...Ah, si inca ceva...am incercat cu fostul sa il fac sa inteleaga ca daca atat de traumatizata este fata mea pentru ca pana la urma nu sunt nici prima nici ultima care si-a refacut viata alaturi de un alt partener, sa o ducem la psiholog, inclusiv noi...ca sa treaca mai usor ori sa inteleaga adevarul nu minciunile tatalui si familiei lor, insa sigur ca n-a vrut...n-a vrut

fetita este data in sentinta def si irevocabila la mine, domiciliul la mama, asa scrie asta in urma primului acord incheiat si consfintiit in instanta.
in cel de-al doilea acord am convenit la el pt motivele detaliate , insa tatal desi nerespectandu-l
a introdus cererea de consfintire pt acesta de-al doilea, fapt pt care mi-am luat avocat si nu am mai fost de acord cu ce am semnat pt ca nu l-a respectat timp de 6 luni, am prins si vacanta judecatoreasca si uite asa s-a lungit judecata de consfintire. judecatorul i-a respins cererea si acum el face recurs,pana aici este bine, intrebarea e cum iau copilul, cum?daca nu ma ma vrea, daca ma respinge? ce actiune mai intoduce tatal in continuare? ce sanse am sa arat ce face acest om, cum isi folosesete propiul copil, cum influenteaza decizia instantei montand copilul impotriva mea!fata mea este pregatita deja sa faca scrisoare d-lui Judecator, stie lectia invatata de tatal ei, asa aud, Doamne...de ce atatea, prietenii care stiu clar situatia si adevarul nu mi se pun martori pt ca sunt prieteni comuni...nu stiu,,.ce va urma, va rog sa ma ajutati cu un sfat
Eu m-am pierdut de la primele randuri.
Adica aveai o hot judecatoreasca in care se specifica domiciliul fetei la tine si fata locuia la tata?
Iar acum in ce situatie legala sunteti? Conform ultimei hot judecatoresti unde ar trebui sa locuiasca fetita?
Mi se pare tare aiurea pentru copil sa fie ba la altul in functie de cum i se nazare ei. Adica are si copilul un cuvant de spus, dar pana la limita la care isi face rau singur. Daca luna viitoare isi gaseste si tatal pe cineva pleaca si de la tata si unde se mai duce???
Sigur ca poate deschide proces pentru stabilirea domiciliului copilei la el si il mai si castiga usor pentru ca fata locuieste la el.
Buna, ma numesc Loredana si sunt mama unei fetite in varsta de 10 ani.Am divortat prin mediere, decizia fiind consfintiita si in judecatorie, fostul sot fiind de acord ca fetita sa locuiasca cu mine si sa imi plateasca pensia alimentara, decizia ramanand definitiva si irevocabila.Dupa separarea, la un timp m-am recasatorit, fapt ce l-a innebunit pe fostul meu sot inca din momentul aflarii noi mele relatii.Drept pentru care intr-o zi mi-a luat fetita, reusind in scurt timp sa o instraineze complet de mine, mai ales ca eu nu i-am prezentat si explicat fetitei mele de actualul meu sot cu care pe atunci era in relatie de prietenie, nestiind in final daca va fi o relatie bazata sau nu, ca sa ii pot spune , fapt pt care fostul meu sot mi-a luat-o inainte mintind, si manipuland copilul in asa fel incat sa nu mai vrea sa ma vada, sa ii fie frica de mine, practic sa refuze orice modaliate de comunicare cu mine considerandu-ma vinovata pt lucruri ce tatal ei i le-a bagat in cap, ajungand sa spuna exact ce i se transmitea prin ura sentimentelor tatalui ei.Asadar, copilul s-a aliat cu acesta, cu toata familia lui si inclusiv cu prietenii acestuia, separand tabara de mine, familia mea si prietenii mei pe care acum se face ca nu ii mai cunoaste sau le pune intrebari de genul"dar tu mai esti prietena cu mama, acum de cand e cu nenea...daca l-a inceput m-am lovit de refuzul fostului sot de a-mi lasa sa-mi vad copilul, acum ma lovesc de refuzul acesteia.va spun ca desi mi-a fost mie incredintata, dupa acest eveniment presata de fostul sot ca sa ma lase sa o vad, pt ca asa a fost intelegerea, si ca daca fata tot nu mai doreste sa stea la mine si sa vrea sa se reintoarca la el, am incheiat un acord de mediere prin care eram de acor sa stabilim domiciliul la el cu program de vizitare si alte conditii, insa contract de mediere pe care acesta
nu l-a respectat!si pt care a avut si pretentia ca sa spun da, in ceea ce priveste consfintirea lui in instanta.Judecatorul vazand ca nu mai sunt de acord cu acordul dintre noi, acela de a sta fata la el cu drept de vizita la mine, i-a respins cererea de consfintire pentru motivele invocate de avocata mea si mai ales pt ca am spus clar in fata intantei ca nu mai sunt de acord cu ce am semnat, deci pronuntarea a fost in favoarea mea.acum el va face recurs, presupun ca si acolo voi castiva si se va desfinta acest acord incord incheiat sub presiune si fara sa fiu asistata de un avocat si mai ales pt ca nu s-a respecat clauzele.Dupa aceasta, fostul sot imi mai poate deschide alt proces pt reincredintare minor sau ce anume?cum imi pot lua inapoi copilul daca se revine la sentinta veche, mai ales daca acesteia i-a spalat creierul si nu mai vrea sa ma vada.mentionez ca acesta nu doreste sa ducem fata la un psiholog si prefera sa spuna ca el nu are ce face ca asa e dorinta fetei, copil care ma uimeste si pe mine tinand cond de atasarea care a avut-o odata pentru mine, si caruia i-am fost o mama aproape perfecta, oferindui educatie, alimentatie si caldura necesara, eu fiind in principal cea care a crescut-o 10 ani de zile, si cea mai apropiata.Cum pot cere evaluarea psihologica in judecata pt este singura mea sansa sa mai demonstrez ca manipularea asta are drept scop de a influenta decizia fetei si a organelor abilitate.cum il pot obliga ?cum imi pot obliga copilul sa imi respecte dreptul de ai fi mama, de a o ajuta, sprijini si educa...de a fi alaturi de ea.Va multumesc pentru intelegere,si va rog a-mi da cateva indicii cu privire la dreptul meu de mama, care isi iubeste copilul care, are o casa, este recasatorita, este salariata in exercitiul functiunii stautul roman, si care traieste complet normal putand oferii conditii foarte decente de trai copilului ei.SI daca imi puteti spune, sindromul alienarii parintesti este recunoscut si in instantele din Romania, cine ma poate ajuta? Va multumesc din suflet.