Activitate ama83

Domnule XDaniel , eu va multumesc pt raspuns, chiar daca este unul lipsit de prea multa politete!Nu am sa va raspund la micile rautati, pt ca nu imi sta in caracter si consider ca este o problema pe care o aveti si pe care trebuie sa v-o rezolvati singur!
Cat despre asa-zisa lipsa mea de afectiune, nu este cazul , credeti-ma!
O sa selectez din mesajul dvs doar ceea ce consider ca este la subiect vizavi de postarea mea !

Bine punctat : Parintele rezident (prin prezenta lui continua si prin controlul pe care il exercita asupra copilului) este dusmanul ideal!

Desigur, cazul meu a starnit multa agitatie , deoarece traim vremuri in care divorturile sunt la ordinea zilei si fiecare dintre noi, mai ales cei care am trecut prin asa ceva , avem ceva de spus....Eu mi-am crescut fetita de la 6 ani ai ei , deoarece atunci s-a intamplat divortul si pot spune ca au fost perioade cand tatal ei nu si-a vazut copilul si de 2 luni ! Probabil atunci era in mari iubiri cu partenera lui , asta intamplandu-se imediat dupa ce am plecat de la el , dar asta este cu totul alta problema! In schimb, pensia alimentara am primit-o pe fiecare luna, plus alte lucruri pe care si le-a dorit fetita mea , deci din acest punct de vedere nu am ce reprosa.....dar in ultimul timp parca aceste daruri au un scop bine definit, atat timp cat copilul imi reproseaza ca eu nu ii pot oferi chiar tot ce ii poate oferi tatal ei , desi eu am o situatie financiara decenta , dar nu asa cum tatal ei are!Si pe deasupra , fetita mi-a mai reprosat si alte lucruri , pe care am certitudinea ca nu le-a gandit ea , ci tatal ei! Sunt foarte sigura ca fetita mea a fost direct influentata de ura pe care tatal ei o poarta in suflet pt. mine , iar acest lucru mi s-a confirmat in nenumarate randuri , desi initial am decis sa nu implicam acest copil sub nici o forma in problemele noastre si i-am explicat amandoi ca nu ea este motivul pt care noi ne-am despartit , ca o iubim amndoi la fel de mult si ca isi va vedea tatal de cate ori isi va dori ea, lucru care s-a si intamplat ! Sunt o persoana cu care se poate discuta si permanent am incercat sa am un dialog bazat pe respect si decenta cu tatal ei! Mi-a placut mult ideea cu evaluarea psihologica , lucru pe care il voi cere in instanta daca se va ajunge acolo! Multumesc inca o data pt pareri!

Eu am incercat tot ce este omeneste posibil sa ma inteleg cu tatal ei, si chiar am reusit asta uneori, am vrut o colaborare cat mai linistita...dar el nu a facut decat sa speculeze problemele mele cu fetita si faptul ca ea are personalitatea mai puternica si nu ma prea asculta....desi el nu s-a implicat prea mult in exercitarea dreptului de parinte , doar cu criticile si atat! Este mai usor sa stai pe margine sa judeci decat sa te implici!Inteleg ca el poate oricand sa ceara custodia si asta depinde foarte mult de ceea ce isi doreste ea! Eu va multumesc pt raspunsuri , o sa ma gandesc la ce mi-ati spus si o sa incerc sa stabilesc o legatura cat mai buna cu fetita mea! Doamne ajuta!

Buna ziua! dupa ce am divortat de fostul sot , fetita mi-a fost incredintata mie, tatal ei vizitand-o si luand-o periodic la el , deci pot spune ca nu au fost probleme in ceea ce priveste colaborarea noastra si cresterea fetitei.....de la un timp, fostul sot ii induce fetitei ideea de a sta definitiv cu el , o atrage cu tot felul de cadouri , ii face pe plac in legatura cu ceea ce ea isi doreste...o influenteaza negativ in ceea ce priveste persoana mea , iar fetita mea si-a manifestat dorinta de a sta la el.Mentionez ca fetita are 9 ani jumate , tatal ei nu s-a implicat niciodata in vreo problema de scoala sau lectii , nu a fost la nici o sedinta , nu a pastrat nici o legatura cu profesorii. Exista posibilitatea de a-mi lua copilul? Ce trebuie sa fac sa imi pastrez copilul?