Activitate andeipopa

Domnilor,
intelegerea mea este ca s-a declarat neconsitutionala o sintagma din art 336 aln1, motiv pentru care ramane in vigoare acel articol, fara sintagma respectiva.
Ca ceea ce ramane in vigoare coincide cu vechea reglementare nu cred ca are nici o relevanta, este de la sine inteles ca instantele vor lua deciziile in baza art. 336 aln1 fara sintagma respectiva.
Ce nu inteleg eu este urmatorul aspect:
de ce considerati plauzibil ca un procuror sa acuze un inculpat in baza acestui articol fara a avea alcoolemia la momentul conduceri autovehiculului?
Va rog sa retineti motivatia CCR:

23. Fiind sesizată cu pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.336 alin.(1) din Codul penal, în sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanţă penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin Decizia nr.3 din 12 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 28 mai 2014, a stabilit că, în aplicarea art.336 alin.(1) din Codul penal, în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanţă penală este cel dat de prima prelevare. În considerentele deciziei mai sus menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că ”în noua reglementare legiuitorul a optat să dea relevanţă penală valorii alcoolemiei la momentul prelevării primei mostre biologice, moment situat în timp imediat, consecutiv acţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul”.
24. Curtea constată că sintagma ”la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art.336 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât aduce atingere prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitor la principiul respectării legilor și ale art.20 referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art.7 par.1 referitor la legalitatea incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale.
11
25. Destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă și subiectivă, ale infracțiunii, astfel încât să poată să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii reglementate de art.336 alin.(1) din Codul penal se realizează prin acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Îmbibația alcoolică este procesul de pătrundere a alcoolului în sânge, consecința fiind provocarea unei stări de intoxicație (alcoolică). Sub aspectul urmării imediate, este vorba de o infracțiune de pericol, acțiunea săvârșită punând în primejdie siguranța circulației pe drumurile publice. Fiind o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate dintre acțiunea ce constituie elementul material al laturii obiective și urmarea imediată rezultă din însăși materialitatea faptei și nu trebuie dovedită. 26. Îmbibaţia alcoolică se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai puțin îndepărtat de momentul săvârșirii infracțiunii, care este cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului. Condiția ca îmbibaţia alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează, astfel, consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Odată cu oprirea în trafic, încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile art.336 din Codul penal, astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică. Stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei
12
făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicție cu normele constituționale și convenționale mai sus menționate. 27. Latura subiectivă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului presupune vinovăția sub formă de intenție, care poate fi directă sau indirectă. Există intenție directă când conducătorul vehiculului prevede, ca fiind inevitabil, rezultatul faptei sale și, implicit, urmărește producerea lui prin săvârșirea acelei fapte. Există intenție indirectă când subiectul prevede rezultatul, nu-l urmărește, însă acceptă posibilitatea producerii lui. Or, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanţă penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecințele nerespectării acesteia. 28. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituțională a stabilit că trăsătura esenţială a statului de drept o constituie supremaţia Constituției şi obligativitatea respectării legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.232 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr.234 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.558 din 7 septembrie 2001, sau Decizia nr.53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011) şi că ”statul de drept asigură supremaţia Constituției, corelarea tuturor legilor şi tuturor actelor normative cu aceasta” (Decizia nr.22 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.233 din 17 martie 2004), ceea ce înseamnă că acesta ”implică, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelenţă un stat în care se manifestă domnia legii” (Decizia nr.13 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.178 din 26 aprilie 1999).

Intelegerea mea este ca procurorul trebuie sa acuze inculpatul in baza alcoolemiei la momentul producerii faptei si nu la momentul recoltarii probelor.
Unde este prezumptia de nevinovatie in acest caz? In baza caror probe se cere o condamnare a inculpatului? In baza alcoolemiei la momentul recoltarii probelor? Aceasta poate diferi foarte mult fata de cea din prima recoltare, in sens negativ sau pozitiv, nu mai conteaza...

Da domnule avocat, asta am inteles si eu ca art. 336 ramane valabil asa cum era inainte de NCP.
Dar de ce eu nu pot fi judecat corect conform acestui articol pentru ca nu am doua probe de sange datorita deciziei ICCJ?
E posibil ca instanta sa tina cont de o valoare ulterioara a alcoolemiei?
Credeti ca daca as fi anticipat ca CCR scotea acea sintagma din art. 336 nu dadeam doua probe de sange?

Buna seara tuturor,
d-le koddi1979, sper ca nu va deranjeaza ca expun si eu cazul in topicul dvs., dar ma aflu intr-o situatie similara si chiar mi-ar fi utile niste sfaturi avizate.
Mai exact:
In luna septembrie 2014, dupa ce consumasem bauturi alcoolice, am condus autovehiculul pe un drum comunal din jud. Bacau pentru aproximativ 1,5 km.
Consumasem 2-3 beri in ultimele 2-3 ore dar, inainte de a pleca am baut si un pahar mare de tarie (150-200ml).
Deci la aproximativ 10 min de la momentul in care am consumat taria (ora 3.10 AM) am fost oprit de un echipaj carora le-am confirmat ca am consumat bauturi alcoolice; am fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind 0,41.
Am fost condus la camera de garda unde mi s-a recoltat sange, mai exact prima proba de sange la ora 3.40 AM (dupa 30 min de la "incident").
Mentionez ca in acel moment nu mi-a fost prezentata nici o trusa, nici desigilarea ei, am fost pur si simplu asezat pe un scaun sa astept sa mi se faca recoltarea. S-a recoltat prima proba dupa care, cu acordul politistilor, am iesit din spital pentru a fuma o tigara. Dupa aproximativ 10-15 min, am fost chemat de unul dintre politisti pentru a vedea sigilarea trusei si sa semnez hartiile.
La intoarcere mi s-a prezentat o cutie care era deja inchisa pe care s-a aplicat sigiliul si am semnat niste formulare. Pe unul dintre formulare se solicita efectuarea examenului clinic motiv pentru care am fost examinat si am semnat hartia.
Dupa acest moment, agentul de politie mi-a explicat ca se poate recolta si a doua proba la interval de o ora dar m-a sfatuit sa refuz acest lucru avand in vedere decizia ICCJ din 12.05.2014 care prevede:

În aplicarea art. 336 alin. (1) din Codul penal, în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanţă penală este cel dat de prima prelevare.

Si ca a doua proba oricum este inutila si eu eram oricum ultimul lor "client" ca terminasera programul si se cam grabeau :)
In drept, la momentul respectiv:

NCP:
Art. 336 alin. (1) - “Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă.”

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.512/2013
Art. 10.
(1) Pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta două probe de sânge la un interval de o oră una faţă de cealaltă, fiecare probă fiind reprezentată printr-o cantitate de 10 ml sânge.
[...]
Art. 12.
(1) În cazul în care nu au fost recoltate două probe de sânge, la un interval de o oră una faţă de cealaltă, nu se va putea efectua estimarea retroactivă a alcoolemiei.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) situaţiile medicale grave în care, prin recoltarea celei de-a două probe de sânge, s-ar pune în pericol iminent viaţa persoanei respective. [...]
[...]
Art. 16
[...]
(3) Examenul medical, în vederea interpretării stării clinice induse de consumul recent de băuturi alcoolice sau de substanţe psihoactive a persoanei supuse recoltării probelor biologice, va fi efectuat numai la solicitarea poliţistului rutier dacă persoana în cauză a fost implicată într-un accident de circulaţie rutieră în urma căruia a survenit decesul sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane.
[...]
Art. 18
(1) În vederea recoltării probelor biologice trusa standard se deschide în prezenţa poliţistului rutier şi a persoanei în cauză.
(2) Probele biologice recoltate se introduc în containerele trusei standard imediat după recoltare, în prezenţa poliţistului rutier şi a persoanei în cauză.
(3) După introducerea containerelor ce conţin probele biologice recoltate, precum şi a componentelor nefolosite din trusa standard respectivă şi a formularelor completate şi semnate, trusa standard va fi securizată în prezenţa poliţistului rutier şi a persoanei în cauză.

Totul s-a finalizat in acea seara cu declaratiile de la politie si bineinteles retinerea permisului in vederea cercetarii penale.
In faza de urmarire penala am aflat ca alcoolemia determinata in sange (singura proba) a fost de 1,19, unde am recunoscut si regratat fapta (intelegand ca aceasta ar fi cea mai usoara cale de a scapa mai repede).

In baza deciziei 732/2014 a CCR:

constată că sintagma ”la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art.336 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională.

In acest sens, intrebarile mele pentru specialistii in drept penal ar fi:
1. Ce inseamna ca deciziile CCR sunt aplicabile "doar pentru viitor"? Se aplica doar pentru faptele comise dupa publicarea deciziei in MO? Sau de la momentul publicarii in MO judecatorul considera art. 336 fara respectiva sintagma indiferent de data faptei?
2. Avand in vedere decizia CCR de mai sus, intelegerea mea este ca inculpatul trebuie acuzat si condamnat in baza alcoolemiei la momentul producerii faptei (adica recalculate).
In cazul meu cu siguranta la momentul producerii faptei aveam o alcoolemie mai mica decat cea din proba de sange. Exista sanse de a se aproba o recalculare chiar daca s-a recoltat o singura proba de sange?
3. Considerand ca se va admite o recalculare, sunt 99% convins ca IML va raspunde ca nu poate face recalculare cu o singura proba. In cantradictie cu aceasta decizia ICCJ considera relevanta doar prima proba motiv pentru care am refuzat-o pe a doua. Se poate considera in acest sens ca am fost privat de posibilitatea calcularii exacte a alcoolemiei pentru simplul fapt ca nu am anticipat decizia ulterioara a CCR?
4. In cazul examenului clinic care, conform normelor se solicita doar in caz de accident (ceea ce nu a fost cazul), se poate accepta eliminarea acestei probe din rechizitoriu?
5. Avand in vedere faptul ca nu s-au respectat procedurile la recoltare (desigilare trusa in fata mea, lipsa mea de langa trusa pentru 15 min, etc), e posibila eliminarea acestor probe? Bineinteles aici vorbim doar de declaratia mea vs. politistii si personalul medical care banuiesc ca, in cazul citarii ca martori, vor spune ca nu-si amintesc nimic din seara respectiva.
6. Are vreo relevanta in instanta faptul ca am condus pe un drum comunal la o ora la care practic traficul auto si pietonal era practic zero? Infractiunea se incadreaza la cele de pericol, aceste circumstante tind sa minimizeze totusi pericolul.

Pana in momentul de fata am recunoscut si regretat fapta dar mi se pare ca sunt in situatia de a fi condamnat in baza unor probe nelegale si eronate (alcoolemie la momentul prelevarii si nu la momentul faptei).

Sper ca nu am plictisit pe nimeni cu acest post foarte lung si nu vreau sa fiu inteles gresit ca as vrea sa ma sustrag de la raspunderea faptei pe care am comis-o (motiv pentru care am si recunoscut fapta) dar vreau ca pentru faptele mele sa platesc in limita legii si cu respectarea ei.

Multumesc si o seara buna,