In situatia mea nu este vorba de bunurile materiale ci doar de faptul ca eu nu mai suport situatia de acasa si nu am unde sa ma duc in alta parte decat la prietenul meu, daca va vine sa credeti nici bunica nu ma primeste.
Situatia scolara este intr-adevar neincheiata, eu inca ma duc la liceu, am trecut clasa a 11-a si doresc sa imi inchei ciclul acesta si sa continui bineinteles la facultate, asta pot face si de la el, mai ales ca ma ajuta mai multa de cat ma ajuta parintii.
Parintii nu raman parinti in momentul in care atunci cand au un copil se gandesc daca sa il avorteze sau sa il pastreze, sunt destul de matura sa imi dau seama ce limbaj folosesc si cui il adresez.
Parintii nu sunt parinti in momentul in care vad ca plangi si esti ranit si incep sa rada de tine pe la spate.
Parintii nu sunt parinti atunci cand te lasa de foame si ii da bani doar fratelui mai mic ca na, el e facut cu tatal vitreg si este mai important.
Atunci cand cineva o sa se puna in locul meu si o sa isi dea seama despre ce e vorba cu adevarat, adica, ca eu nu sunt nici macar noroiul de pe niste pantofi, poate atunci mi-ar da si mie un raspuns mai concret referitor la modul in care pot sa plec de acasa.
Limbajul mi-a fost scuzat asa cum am si mentionat in paranteza
scuzati-mi limbajul
O seara buna si multumesc de raspuns!