Plec de acasa la 17 ani

Question

Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Plec de acasa la 17 ani

Utilizator 20:23, 14 Septembrie 2015

Buna seara,

Asa cum ati mai citit discutii in acest forum despre plecarea minorului de acasa, incep asadar si povestea mea.

Am 17 ani jumatate, in luna Aprilie ,anul viitor imi fac majoratul =D> , sunt impreuna cu un baiat care este in varsta de 24 de ani, are firma cu afacere prospera in domeniul IT , este independent si cu capul pe umeri, bineinteles.

Sunt impreuna cu el de 1 an si 3 luni si ne-a mers foarte bine. Cu el mi-am inceput si viata sexuala, mama mea stie, a fost de acord cu noi fara nici un fel de alte contradictii sau alte discutii pentru ca si-a dat seama ca este un baiat foarte ok.

De-alungul timpului respectiv in vacanta de vara, eu stand in Otopeni , iar el in Bucuresti eram nevoita sa plec dimineata si sa vin seara pentru a nu prinde aglomeratie( mai ales pe caldurile acelea era ingrozitor un drum de o ora jumate).

Evident , mai aveam zile cand stateam acasa ori pentru meditatii ori pentru a face curatenie in casa. Am tata vitreg, mai comunist de fel, evident ca nu a fost de acord cu prietenul meu. Mentionez ca nici nu stie ce varsta am, deducand asta dintr-o discutie intre el si mama mea. De ceva timp, trecand si din vacanta de vara, tata a inceput sa ii bage in cap anumite lucruri mamei, iar ea, ca o catea( scuzati-mi limbajul) i-a facut pe plac.

Acum am ajuns sa ma cert cu amandoi in fiecare zi, tata ameninta ca se duce peste el si il omoara, ca ma da afara din casa, ca nu imi mai deschide usa si multe alte lucruri deranjante. Avand in vedere faptul ca el nu imi este in totalitate tata, isi permite sa dea in mine, asta intamplandu-se chiar azi, cand m-am intors de la festivitatea de deschidere a noului an scolar, la ora 17:30. A zis ca e o ora tarzie si ca umblu teleleu cu acel \"limbric\".

Luand in considerare faptul ca ii ofera fratelui meu( 10 ani) prea multa atentie, eu trebuie sa strang dupa ei si sa fac curat, ma ameninta cu tot felul de lucruri, cum am spus si mai sus si in plus de toate astea, mi-a interzis sa ma mai vad si cu acest baiat.

Mentionez, a doua oara ca acest baiat, de cand sunt impreuna cu el, mi-a dat bani sa imi iau mancare, sa imi platesc abonamente, telefonul, sa imi mai iau ceva ce imi place, m-a imbracat din cap pana in picioare, m-a invatat sa fac Web Design, integrandu-ma oarecum in firma lui( mai mult nu pot pentru ca am doar 17 ani jumate), m-a platit pentru anumite proiecte pe care le-am preluat eu ca sa il mai scap de putina treaba, timp in care parintii mei nu au contribuit decat cu tipete ca de ce primesc toate astea de la el.

Pe scurt, eu nu mai rezist in casa parintilor mei si vreau sa ma mut la prietenul meu( oricum ma mut la 18 ani), dar pana atunci s-ar putea sa ajung schelete, asadar intrebarea mea este, cum este mai simplu sa plec de acasa evitand plangeri la politie impotriva prietenului meu si alte complicatii ce pot aparea in urma hotararii mele, luand in calcul si faptul ca eu sunt de acord cu tot, ca sunt conditii extrem de bune daca stau la el si toate cele ?

Vreau detalii si raspunsuri cat mai repede cu putinta!

Multumesc mult si astept raspunsul vostru! :sorry:

Ultima modificare: Luni, 14 Septembrie 2015

Răspunde Citează

6 mesaje

3925 vizualizări

4 participanți

Cel mai recent răspuns: , utilizator 22:58, 19 Septembrie 2015

Vezi răspuns

Răspunsuri moderate (2)

~ Conținut șters la cerere ~

Alte discuții în legătură

Fiica mea a plecat de acasa cum o pot recupera? Buna ziua,va solicit ajutorul deoarece fica mea in varsta de 17 ani a decis sa plece de acasa si sa se multe la prietenul ei cu care este impreuna de 1 an,cum ... (vezi toată discuția)

Drepturile la 16 ani Buna ziua am 16 ani, iar iubitul meu 18 ani si suntem impreuna de 1 an si 3 luni. Tatăl meu biologic m-a parasit cand aveam numai 10 luni asa ca acuma am un ... (vezi toată discuția)

Pot pleca de acasa pana la implinirea varstei de 18 ani? Am varsta de 17 ani si 4 luni. Am o relatie foarte proasta cu parintii mei inca de acum 12 ani cand au inceput formele de bullying din partea lor. Ma ... (vezi toată discuția)

ynocentta Utilizator · Answer 1 · 2015-09-14 21:14:39

Atentie la limbajul folosit care demonstreaza ca nu aveti sentimente si respect pentru parintii dv
Daca initial precizati

mama mea stie, a fost de acord cu noi fara nici un fel de alte contradictii sau alte discutii pentru ca si-a dat seama ca este un baiat foarte ok.

,ulterior reveniti cu exprimarea

iar ea, ca o catea

,care nu va face cinste
Incercati sa realizati,sa constientizati ca parintii dv daca sunt mai intransigenti ,chiar daca afirmati t

ata vitreg, mai comunist de fel

,acestia incearca sa va indrume prin prisma experientei lor de viata,incearca sa va fereasca de eventuale pericole si de situatii neplacute care sunt zilnic mediatizate
Incercati sa nu fiti interesata numai material si prin atitudine si comportament sa va indepartati de parintii dv
Nu inseamna ca daca prietenul dv detine firma,va asigura resursele financiare la un nivel pe care nu il acorda parintii dv,gata trebuie sa renuntati si sa va indepartati de acestia
Ganditi-va bine daca v-ar placea ca peste ani copilul dv sa aibe comportament similar cu al dv

Vreau detalii si raspunsuri cat mai repede cu putinta!

Raspunsuri veti mai primi
Singura care cunoaste toate amanuntele sunteti dv si eventual poate discerne situatia-aveti numai 17 ani,nu aveti situatia scolara incheiata
Incercati la varsta dv sa nu acceptati extremele,intotdeauna linia de mijloc este de preferat
Nu incercati ,din orgoliu sa realizati o ruptura cu familia dv ,pentru ca dv veti fi responsabila pentru eventualele consecinte
Incercati sa discutati civilizat cu mama dv,continuati-va cursurile scolare,demonstrati seriozitatea si interesul real al prietenului dv pentru o relatie bazata pe afectiune si lasati sa se petreaca toate la timpul lor
Nu luati hotarari sub impulsul momentului
Ganditi-va bine ca mama dv, asa cum in mod indecent o denumiti ,a facut eforturi si ati ajuns la varsta pe care o aveti
Parintii raman parinti,chiar daca incearca sa se impuna fata de copii lor a face sau a nu face anumite lucruri-pe care parintii le apreciaza anormale pentru varsta copilului lor

Ana-Maria1498 Utilizator · Answer 2 · 2015-09-14 21:25:14

In situatia mea nu este vorba de bunurile materiale ci doar de faptul ca eu nu mai suport situatia de acasa si nu am unde sa ma duc in alta parte decat la prietenul meu, daca va vine sa credeti nici bunica nu ma primeste.

Situatia scolara este intr-adevar neincheiata, eu inca ma duc la liceu, am trecut clasa a 11-a si doresc sa imi inchei ciclul acesta si sa continui bineinteles la facultate, asta pot face si de la el, mai ales ca ma ajuta mai multa de cat ma ajuta parintii.

Parintii nu raman parinti in momentul in care atunci cand au un copil se gandesc daca sa il avorteze sau sa il pastreze, sunt destul de matura sa imi dau seama ce limbaj folosesc si cui il adresez.

Parintii nu sunt parinti in momentul in care vad ca plangi si esti ranit si incep sa rada de tine pe la spate.

Parintii nu sunt parinti atunci cand te lasa de foame si ii da bani doar fratelui mai mic ca na, el e facut cu tatal vitreg si este mai important.

Atunci cand cineva o sa se puna in locul meu si o sa isi dea seama despre ce e vorba cu adevarat, adica, ca eu nu sunt nici macar noroiul de pe niste pantofi, poate atunci mi-ar da si mie un raspuns mai concret referitor la modul in care pot sa plec de acasa.

Limbajul mi-a fost scuzat asa cum am si mentionat in paranteza

scuzati-mi limbajul

O seara buna si multumesc de raspuns!

ynocentta Utilizator · Answer 3 · 2015-09-15 10:21:04

Nimeni nu contesta problemele cu care va confruntati,dar in solutionarea acestora ar trebui la varsta dv sa incercati sa le solutionati pe rand acordand prioritate anumitor factori discutand in mediul familial
Poate ar trebui sa incercati sa discutati daca nu cu parintii dv cu alte rude care sa analizeze obiectiv si impartial situatia si eventual sa se implice la nivelul parintilor dv pentru modificare comportament si atitudine
Pana sa il cunoasteti pe prietenul dvs ati suportat situatia de acasa ?
Ati incercat sa discutati cu parintii dv nemultumirile vis-a-vis de cum apreciati ca este tratat fratele dv?
Referitor la plecatul de acasa,daca materializati acest deziderat al dv,va asumati riscul ca parintii dv sa demareze acte si actiuni care sa cauzeze prejudicii atat dv cat si prietenului dv
Realitatea zilnic mediatizata demonstreaza situatii similare cu acea prezentata de dv,in care copii inteleg sa plece de acasa,iar parintii in mod responsabil sesiseaza autoritatile
Dv denuntati discriminare in comportamentul parintilor fata de necesitatile dv si ale fratelui dv
Aveti posibilitatea sa va adresati autoritatilor=directia de protectia copilului si alte organizatii de profil
In final dv sunteti singurul arbitru ,care analizand situatia din perspectiva proprie poate sa isi asume responsabilitatea parasirii domiciliului
Este insa regretabil ca dupa ce mama dv a facut eforturi timp de 17 ani,dv sa o denumiti in mod indecent c...

bogde Utilizator · Answer 4 · 2015-09-17 13:41:01

Draga Ana Maria, problemele cu care va confruntati in relatia cu mama si cu tatal vitreg sunt de inteles. Poate ca ar fi bine sa discutati despre acestea si cu un psiholog, eventual cu psihologul scolii. Este evident ca, indiferent de intentiile lor si de situatia prezentata, parintii va genereaza un disconfort psihic si cel mai bine ar fi sa va rezolvati cat mai repede aceste conflicte interioare.

Asa cum vi s-a mai spus, plecarea de acasa la prietenul dvs. atat timp cat sunteti inca minora va genera cel mai probabil repercusiuni (mai ales asupra prietenului dvs.) si cu siguranta nu este o solutie. Dupa mine, cea mai simpla si sigura solutie ar fi sa asteptati. Sapte-opt luni trec repede, mai ales ca acum ati inceput scoala si veti fi mai ocupata. Ati putea sa incercati sa obtineti rezultate mai bune la scoala, iar daca deja aveti rezultate bune sa incercati sa obtineti rezultate excelente sau sa va implicati in activitati extrascolare care sa va ocupe timpul. Acesta ar putea fi si un test al relatiei dvs. cu partenerul dvs. Legat de aceasta relatie, va sfatuiesc sa fiti precauta si sa incercati sa aveti si realizari pe cont propriu. Din cele prezentate reiese ca partenerul dvs. are rol de figura paterna (va da, va invata etc.). Nu spun ca se va intampla si va doresc sincer sa nu se intample, insa ce ar fi daca peste un an sau doi relatia dvs. nu va mai merge? Daca nu faceti ceva acum, veti fi atunci total dependenta de partener si intr-o situatie mai dificila decat cea prezentata. Pe scurt, asteptati sa impliniti 18 ani, nu neglijati scoala, pregatiti-va plecarea, pastrati o relatie cat mai buna cu mama.

Nu ati spus nimic de tatal biologic, poate ca ar fi o solutie sa locuiti la el pana la majorat, asta ar fi probabil mai usor de pus in practica.

Nu uitati ca toate acestea vor trece si tot ceea ce astazi pare o tragedie, maine va parea un fapt divers. Va urez succes!