Activitate ionutstratopol1

Mai jos vă indic temeiul legal. Cu privire la ce opțiuni aveți din punct de vedere juridic și șanse de câștig în instanță, în funcție de probe, trebuie să consultați un specialist.
CODUL CIVIL
SUBSECŢIUNEA 55: Garanţia contra viciilor bunului vândut
Art. 1707: Condiţii
(1)Vânzătorul garantează cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuinţării la care este destinat sau care îi micşorează în asemenea măsură întrebuinţarea sau valoarea încât, dacă le-ar fi cunoscut, cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preţ mai mic.
(2)Este ascuns acel viciu care, la data predării, nu putea fi descoperit, fără asistenţă de specialitate, de către un cumpărător prudent şi diligent.
(3)Garanţia este datorată dacă viciul sau cauza lui exista la data predării bunului.
(4)Vânzătorul nu datorează garanţie contra viciilor pe care cumpărătorul le cunoştea la încheierea contractului.
(5)În vânzările silite nu se datorează garanţie contra viciilor ascunse.

Problemă Insolventa/Fiscalitate (impozite si taxe locale)
La masa credală creanțele fiscale de natura impozitului pe clădiri, terenuri sau mijloace de transport se înscriu doar dacă sunt scadente, sau se înscriu și cele „născute înainte de deschiderea procedurii și nescadente”?
Exemplu: impozit pe cladiri stabilit pe 2020 în cuantum de 10000 lei, plătibil în 2 tranșe egale cu scadențe în 30.06.2020 și 30.09.2020. Contribuabilul intra în insolvență pe 15.07.2020. În aceste condiții înscriem la masa credală 5000 lei (transa din impozit scadentă la intrarea în insolvență) sau înscriem toată suma de 10000 lei, stabilită pentru anul fiscal 2020?

I) Argumente în sensul înscrierii întregii sume aferente anului 2020 la masa credală, în speța dată, au în vedere urmatoarele texte de lege:
-conform art. 5 pct. 69 din L.85/2014 „tabelul preliminar de creanțe cuprinde toate creanțele scadente și nescadente, sub condiție sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii ...”; -art. 461 (1) CF „impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior”; -dispoziții similare pentru impozitul pe teren și mijloacele de transport sunt în art. 466 (1) si art. 471 (1) CF.
Pornind de la aceste texte de lege se formulează o opinie în sensul că impozitul pe clădiri aferent anului 2020, se naște la 31.12.2019, și raportându-ne la art. 5 pct.69 din L.85/2014 rezultă că pentru un contribuabil care intra in insolventa în 2020 (la orice dată) organul fiscal local trebuie să se înscrie la masa credală cu toată creanța fiscala reprezentand impozit pe cladiri stabilită pentru anul 2020.

II) Argumente în sensul înscrierii la masa credală doar a impozitelor pe clădiri, terenuri sau mijloace de transport scadente la data deschiderii procedurii de insolvență:
-art.21 CPF dispune: „(1) daca legea nu prevede altfel, dreptul de creanță fiscală și obligația fiscală corelativă se nasc în momentul în care potrivit legii, se constituie baza de impozitare care le generează ... „. Prin urmare, creanța fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impozitare care le generează (dobândirea unui bun, obținerea unui venit, prestarea unui serviciu), iar în cazul speței noastre la 31.12.2019 se stabilește doar cuantumul impozitului pe clădiri aferent anului 2020 și nu se naște obligația fiscală privind impozitul pe clădiri.
Din coroborarea dispozițiilor art.5 pct.69 din L.85/2014 cu cele ale art. 21 CPF ar reieși că impozitul pe clădiri se poate înscrie la masa credală pâna la ieșirea bunului din patrimoniul contribuabilului, urmând ca individualizarea cuantumului acestor creanțe să se facă la 31.12. a fiecarui an, pentru anul fiscal următor.
-art.265 (5) CPF privind conduita organului fiscal în cazul deschiderii procedurii insolvenței, text cu caracter special raportat la L.85/2014, dispune: „în vederea recuperarii creanțelor fiscale de la debitorii care se află în stare de insolvență potrivit L.85/2014, organul fiscal solicită înscrierea la masa credală a impozitelor, taxelor, contribuțiilor sociale existente în evidența creanțelor fiscale la data declarării insolvenței”.
Din analiza dispozițiilot art. 153, 157 si 159 CPF rezultă că în evidența fiscală intra obligațiile fiscale restante și după caz, obligațiile fiscale scadente. Prin obligații fiscale restante se înțelege a) obligații fiscale pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată; b) diferențe de obligații fiscale principale și accesorii stabilite prin decizia de impunere, chiar dacă pentru aceasta nu s-a împlinit termenul de plată.
Prin urmare înscrierea la masa credală se face cu obligațiile fiscale din evidența fiscală la data declarării insolvenței, iar în evidența fiscală sunt obligații fiscale pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată, ori diferențe de obligații fiscale principale și accesorii stabilite printr-o decizie de impunere.