Activitate catalin_2016

Din pacate, am vrut "sa fie bine" iar acum mi se pare ca "suna" a extorcare, santaj, etc. Sa imi iei jumatate, cel putin fortat, ca nu am vrut sa dau totul...consimtit. Aici as fi avut nevoie de un sfat incat sa imi pot proteja macar 80% din bunuri (realizate numai din contributie personala, deh, ara balta peste !), sacrificii personale,..etc...

Sigur ca doresc sa cer procentul maxim. Spun aceasta pentru ca (revin - sotia are salariul minim pe economie in acte si cred ca si in realitate ) pot face dovada ca nici o factura esentiala (am aproximativ toate facturile importante) au fost platite de mine: pamantul cumparat, materialele de constructie, etc. s-au cumparat exclusiv de mine , din veniturile realizate exclusiv de mine. O sa vi sa para ciudat dar eu, de cand lucrez in afara, niciodata nu i-am cerut sotiei un leu ( am considerat ca banii "ei" sa ramana ... ei pt nevoile personale si ale fetei si niciodata nu am intrebat cat castiga - prostie?!) In plus pe 3 carduri personale (adica pe numele meu , unul in lei, doua in euro) ii vars lunar (aproximativ) sume cifratate la 1800-2000-2500 euro. Sotia nu are acces la conturile mele datorita "mainiii-prea-largi" pe care a dovedit-o de-a lungul timpului.
In concluzie : toate bunurile imobile si mobile au fost achizitionate exclusiv de mine fara nici o contributie dovedita (sau dovedibila) din partea sotiei. Nici o utilitate (apa, curent, etc.) nu a fost platita de sotie deoarece totul se face de catre mine prin virament bancar.Nici o contributie "externa" nu a existat din partea ei. Firmele ce au lucrat pt mine au fost platite exclusiv de mine.
Va multumesc in avans pentru comentarii sau sfaturi !

Sigur le pot dovedi, pe baza de extras de cont de la banca ce administraza contul respectiv si dovada ca acesti bani provin din salarizarea efectiva (contract legal de munca).
Va rog totusi, bunurile se impart in mod egal sau in functie de contributia adusa?
Va multumesc mult pentru raspunsurile dumneavoastra.

Buna dimineata si multumesc mult pentru raspuns. Chiar am nevoie de un sfat.

Ca o lamurire, sotia are o mica afacere (atelier cosmetica) dar nu cred ca este suficient sa poata demostra ca poate achizitiona/cumpara/construi ceea ce avem noi, astazi, inca in comun.
Cu tot respectul : veniturile obtinute prin salarizare sunt "impartibile" ?
Care considerati ca ar fi rata de impartire 50 - 50 % sau in functie de venituri?
Exemplu, eu am o salarizare de 7600 euro/luna, sotia minim pe economie prin firma ei(PFI).
Va multumesc anticipat pentru bunavointa dumneavoastra!!!

Buna dimineata,
Va rog, mai ales datorita faptului ca temporar nu locuiesc in Romania si nu pot consulta un avocat cu urmatoarea problame, sa imi un sfat : In urma cu 17 ani m-am recasatorit cu o femeie ce am crezut ca va fi adevarata jumatate a vietii mele. Nu am avut nimic impreuna, saraci ca marea medie a romanilor. Ea are o fata dintr-o casnicie anterioara pe care am crescut-o si iubit-o ca si pe copilul meu. Datorita starii noastre materiale precare am decis sa lucrez in strainatate. Actualmente lucrez intr-o multinationala cu puncte de lucru in “zonele fierbinti” ale globului pamantesc, mai bines spus, in teatre de razboi.
In tot acest timp am realizat o stare materiala cu mult peste medie, datorita salarizarii exceptionale. In urma cu 3 luni fata noastra s-a casatorit si, impreuna cu sotul sau, incearca sa puna bazele unei afaceri dar…pe banii mei. Am refuzat categoric sa imi pun economiile la “bataie” plus ipotecarea bunurilor ce le am. Sotia insita sa ii “ajutam” daree u nu pot arunca o suma impresionanta pentru un vis irealizabil. Drept urmare, sotia a decis , deocamdata suntem in “negocieri”, partajarea bunurilor realizate (exclusiv din munca mea) ca banii rezultati sa ii investeasca in afacerea fetei.
Intrebarea mea este : ce pot face sau in ce masura imi pot salva conturile si proprietatile (sau cea mai mare parte) in urma unei asemenea actiuni. Sunt convins ca sotie va intent actiune de divort (inca nu am cunostinte daca a fost demarata). Poate fi considerat faptul ca , lucrand atata vreme afara, venind doar cateva saptamani pe an acasa, se poate considera ca “ separare in fapt”