Bună ziua, puteti achita taxa de timbru online, la primăria dvs de domiciliu , iar cererea si taxa de timbru le puteți trimite la judecătorie prin poștă. Solicitați, de asemenea, să vi se transmită hotărârea legalizată tot prin poștă, Pentru aceasta adăugați și un plic gol, timbrat, cu numele și adresa dumneavoastră.
Bună seara, puteti apela la un executor judecătoresc pentru executarea silită a acelei hotărâri. Va veti recupera insa banii doar daca respectiva firma este solvabila (are bani sau alte bunuri care sa acopere datoria către dvs). Faptul că societatea nu e in insolventa /faliment (adică nu exista un asemenea proces) nu reprezinta o garanție absolută în sensul solvabilitatii sale.
Dacă nu aveți cont în bancă, nu îl menționați în cererea de cheamare în judecată. Iar dacă, așa cum s-a întâmplat în cazul dvs. , judecătorul vă cere să-l menționați, trimiteți un răspuns instanței în care să precizați că nu dețineți un cont bancar. Ar fi absurd, neconstituțional și ar reprezenta o încălcare a drepturilor omului (a dreptului privind accesul liber la justiție) ca o persoană fără cont bancar să nu poată introduce o acțiune în justiție.
Nu se ia in calculul celor 25 de zile data de 8 ianuarie şi nici data în care depuneţi întâmpinarea. Trebuie să rămână 25 de zile întregi, luându-se în calcul şi zillele nelucratoare. Dacă însă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare. În cazul dvs. termenul s-ar împlini în 3 februarie, care e sâmbătă, zi nelucrătoare, motiv pentru care se prelungeşte până luni, 5 februarie. Aşadar întâmpinarea trebuie depusă cel târziu luni, 5 februarie. (art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (4) Cod proc. civ),
Art. 194 Cod procedură civilă, în care se menţionează care sunt datele care trebuie să apară în cererea de chemare în judecată, precizează că trebuie specificat şi contul bancar al reclamantului.
Judecătorul s-a prevalat de această dispoziţie legală şi v-a anulat cererea (nu e, de fapt, respinsă, cererea dvs.) .
Dacă sunteti în termenul de prescripţie, opinia mea e că cel mai simplu puteţi îndrepta această situaţie introducând din nou cererea de chemare în judecată, menţionând toate datele din art. 194 C.proc. civ.
Dacă vă consolează câtuşi de puţin, fac precizarea că în practică am întâlnit foarte rar cereri de chemare în judecată în care să fie precizat şi contul bancar. Dar legea e lege.
Art. 194 C. proc. civ.:
Cuprinsul cererii de chemare în judecată
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Ca regulă, drepturile civile de creanta se prescriu in termen de 3 ani, iar drepturile civile reale in termen de 30 de ani. Termenul de prescriptie începe sa curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.
avocatnet.ro explicăm legislația
