Activitate anamaria_xyz

Multumesc pentru idee, o sa incerc si cu ordinul de protectie (avocata mea e insa foarte pesimista ca o sa am succes fara dovezi "fizice").

Pentru a recupera actele copiilor, ce varianta am?

Avocat Tabrea Alexandru a scris:

Prevalați-vă de un ordin de protecție, în temeiul art 23 din legea 217/2003!
Luați legătura cu un avocat să vă ajute dacă nu vă descurcați.

Din pacate mi s-a spus ( de către avocata mea) ca atata vreme cat nu e abuz fizic si nicio dovada ( certificat medico-legal) e foartr greu de dovedit abuzul verbal si emotional. So violent fizic nu e ( mai sparge uneori o jucarie la furie, dar nu a dat in mine sau in copiii).

Deci intreb din nou: cum pot dovedi abuzul verbal/emotional (tipete gen "proasto", "idioato", "mama si-a pierdut mintile, mama nu mai gandeste clar" spus zilnic copiilor), constrangerile si santajul zilnic asupra mea, amenintarile ca pleaca cu copiii si n-o sa ii mai gasesc, cand nu am martori iar el refuza sa evaluez psihologic minorii?

Si mai important : cum il pot obliga sa imi dea actele copiiilor și cum ma pot asigura ca nu va pleca de acasa cu ei?

Sunt sincer la limita si disperata....

Acum cateva saptamani am introdus divortul fara acordul sotului din culpa comuna (probleme grave in casatorie exista de cativa ani, fara nicio rezolvare). De cand sotul a aflat (desi ii spusesem ca vreau divort nu m-a luat niciodata in serios), si mai ales de cand a primit instiintarea (citatia?) de la tribunal, atmosfera din casa a devenit insuportabila.

Zilnic cand ajung acasa incepe scandalul, in fata celor 2 copii minori (sub 6 ani), pe care incerc sa ii protejez cat pot. Tipete, amenintari, jigniri si tot tacamul - toate pentru a ma convinge sa renunt la divort. Mi-a luat cheile de la masina comuna, a luat/ascuns actele copiilor, inclusiv pasapoartele (el si copiii au dubla cetatenie), si incearca sa imi taie orice legatura cu familia mea (dat parintii aflati in vizita afara din casa, interzis comunicarea lor cu copiii)
Totul a culminat weekendul asta cand ( inca) sotul a vrut sa plece de acasa cu copiii in orasul lui natal, la 400 km (unde are apartamentul parintilor). Doar promisiunea mea ca voi renunta la divort l-a facut sa renunte,..

Nu stiu ce sa fac. La divort nu pot renunta, mai ales acum, cand situatia a devenit atat de toxica. Cum am spus, seara de seara avem program de jigniri, tipete si amenintari.
As vrea sa plec de acasa cu copiii, dar avocata m-a avertizat ca nimic nu l-ar putea impiedica sa ia el apoi copiii (de la gradinita de ex, cand eu lucrez) si sa plece cu ei. Si il cred in stare, ar face orice sa ma raneasca.

Chiar nu e nicio solutie sa pot pleca cu copiii? ISau sa avem macar liniste? nteleg ca dreptul copiilor primeaza si ca poate fi un tata bun desi ca sot pt mine nu e bun, dar acum traiesc zilnic cu frica ca ma voi intoarce acasa si el si copiii vor fi plecati. Oricum actele copiilor sunt la el...