avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 901 soluții astăzi
Forum Activitate emivivid

Activitate emivivid

Va multumesc mult, mult de tot tuturor ptr ajutorul vostru, ptr timpul pe care ni l-ati acordat, in mod deosebit doamnei Nicoleta Romascanu si domnului Vasile Bucuroiu.

Sunt convinsa ca nici un fir de par nu cade fara sa i se evalueze cauza, nici un gest, cat de mic si ascuns nu va ramane nerasplatit, cu atat mai mult altruismul vostru nu va ramane netrecut cu vederea, intr-o zi! ;)

fericire va doresc!!
elis a scris:

Solutia cu privire la determinarea competentei instantelor romane in procesele de divort cu element de extraneitate este data de dispozitiile Legii nr.105/1992.
Daca sotul reclamant domiciliaza in tara noastra, pot fi aplicabile :
1. dispozitiile art.150 alin.1 din Legea nr.105/1992 , in sensul ca daca, in cazul in care, partile au domiciliul in strainatate si cel putin una este cetatean roman, instanta este competenta, cu atat mai mult instanta este competenta daca sotul domiciliat in tara este cetatean roman, restul conditilor trebuind sa fie indeplinite.
2 dispozitiile art.151 pct.1 din aceeasi lege, care se refera la procese referitoare la acte de stare civilă întocmite în România şi care se referă la persoane domiciliate în România, cetăţeni români sau străini fără cetăţenie (competenta exclusiva).
ok, perfect, deci "incapem" in Romania (daca am inteles bine, :D )
Care ar fi "restul conditiilor trebuind sa fie indeplinite" de la pct 1?

Daca se constata ca instantele romane sunt competente, dar nu se poate stabili care anume din ele este competenta sa solutioneze procesul, atunci competenta apartine judecatorie Sectorului 1 Bucuresti.
Ce anume ar putea ingreuna procesul de stabilire a competentei?
Altfel zis, daca fata a avut intotdeauna domiciliul in Galati, in toti anii astia (chiar daca a mai stat si prin Italia), sa nu fie lucrul asta suficient ptr stabilirea competentei la Tribunalul din Galati?
elis a scris:
...
- legea statului pe teritoriul căruia au ori au avut reşedinţa comună sau cu care întreţin în comun cele mai strînse legături, in cazul in care sotii nu au cetăţenie comună sau nu au domiciliu comun.
ce poate sa insemne "statul cu care intretin IN COMUN cele mai stranse legaturi"? :-/
Ei in afara de faptul ca teoretic au impartasit aceeasi adresa (in It) 1 an si ceva (ptr ca efectiv DELOC), in comun nu "au intretinut" nici un fel de legaturi...

Oricum, si-asa, tot a fost ceva mai mult decat vreo legatura pe care ar fi intretinut-o in Ro, el n-a pasit niciodata in Ro.

Legii carui stat se vor putea supune?
Daca e sa se aplice acest art. 22 din L nr.105/1992, ar trebui sa bage divort in It, insa daca e sa se aplice Art.607 C.proc.civ. atunci poate sa-l bage in Ro.

Cum ramane?

Multumesc mult.
ciciros, am mentinat deja ca italianul nu are de gand sa se sinchiseasca sa vina in Romania, nu are nici o intentie de introducere de divort, DAR sunt sanse ca fata sa poata obtine de la el declaratie cum ca e de acord cu desfacerea casatoriei.
Plus ca fata are inca domiciliul in Romania.
Deci ar trebui sa se aplice "Dacă ... niciunul din soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cel din urmă domiciliu comun, ... când pârâtul nu are domiciliu în ţară, este competentă judecătoria în circumscripţia căruia îşi are domiciliul reclamantul"
ciciros a scris:

Divortul este de competenta judecatoriei sectorului I Bucuresti.
DE CE?? Ptr ca el nu a avut niciodata domiciliul in Romania?
Stiti vreun text oficial, care sa zica asta? Multumesc.

Prietena mea e din Galati. Sa nu poata rezolva acolo?
va multumesc tare mult ptr raspunsuri!
giulieta a scris:

Sotul poate da o procura speciala judiciara unei persoane in care are incredere sau unui avocat in sensul ca este de acord cu divortul prin consimtamant, ca sa nu mai fie nevoie de audierea unor martori.
Pai si el (probabil) vrea sa incheie cu balciul asta, si nu va avea motive sa nu aiba incredere in ea, oricum, nu va fi cazul nici de vreun partaj, nici de incredintari de copii.
Deci ii va da procura ei.
Bine v-am gasit!
Apelez la voi ptr un sfat ptr o prietena.
Acum 5 ani s-a casatorit cu un italian (de forma, ptr cetatenie, intre timp a regretat gestul... :( ), deci pe hartie au avut aceeasi residenza in It. ptr vreun an si ceva. Faptic ea a locuit in alta parte tot timpul, ba chiar vreo 2 ani cca. din astia 5 i-a petrecut in Ro.
In acest timp ea si-a mentinut domiciliul in Romania (nu si-a cerut inscrierea mentiunii de domiciliu in strainatate pe pasaport, deci si-a mentinut buletinul - atat ca l-a pierdut, si va trebui sa-l refaca).
Acum vrea sa transcrie casatoria in Ro ca apoi sa poata baga divort tot acolo, ptr ca dureaza mai putin, spre deosebire de It - minim 3 ani jum.-
Am inteles din alta discutie de pe aici ca o poate face, chiar daca nu au impartasit niciodata domiciliul in Romania.

Intrebare: din cauza ca italianul cu siguranta nu vine sa se prezinte in Romania la divort, ar fi suficient o hartie de la el (tradusa si legalizata apoi) cum ca e de acord cu divortul, ca sa poata intenta divort prin acordul partilor?