avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 1459 soluții astăzi
Forum Activitate hipnotyyk

Activitate hipnotyyk

Ok am luat o mica pauza pentru rezolvarea problemei intr-un fel. A trecut timpul si am facut o intelegere in Romania , prin care eu am cedat si am lasat copilul in grija ei , pensie alimentara de 240 de euro pe luna , si toate vacantele copilul sa le petreaca alaturi de mine. E dupa ce s-a vazut divortata fara sa se ceara vina cuiva a spus ca merge inainte cu procesul de aici din italia pentru ca nu ii convine ce s-a stabilit in Romania . Eu vreau sa stiu acum daca decizia aceasta din romania definitiva se poate recunoaste in Italia . Aici in romania decizia e definitiva pentru ca nici unul nu am facut recurs, dar as vrea sa o fac recunoscuta si in Italia sa se termine tot circul asta . Ea vrea sa profite de legea Italiana pentru ca nu au o limita la stabilirea pensiei de intretinere . Ce se poate face? Multumesc !
Buna intrebarea cum se poate deduce motivul tristetii copilului ! atunci ma intreb si eu cum de asistenti sociali au spus lucrul acesta pe langa faptul ca au spus ca este un copil normal, vioi (etc numai de bine) .
Legat de art 94.... stiu cum stau treburile pt ca am cumparat deja cartile ca sa ma documentez. Pt actiunea din Romania nu-mi fac griji foarte mari ca stiu ca legile sunt mai diferite si mai corecte sa spun asa. Eu vreau sa stiu in primul rand daca exista ceva care sa ma ajute aici. Adica o lege care judecatorul ar trebui sa o aplice si nu o face pt ca "e moral " si de parere ca nu exista tati capabili. Daca in cazul meu va trebui aplicata legea noastra(art 94) atunci de ce am eu nevoie sa arat acestiu judecator legea noastra. Intr-o carte de drept international privat am citit si am scris si mai sus ca este scris negru pe alb ca in cazul a 2 romanai casatoriti in romania , aflati intr-o tara straina se aplica legea romana.
cum sa determin eu judecatorul sa faca asta?
Adica ce document oficial as putea duce in instanta?
Sunt de acord ca copilul are nevoie si de mama, dar daca ea nu este inca sa spunem destul de matura si responsabila pentru ea insusi , cum poate fi pt copil? Aici e problema. Eu m-am hotarat ca in urmatoarea perioada sa duc copilul la un psiholog pentru a face o evaluare a stari lui. Daca mi se confirma ca baiatul are probleme psihice din cauza absentei mamei atunci voi raviziona eu cererea mea si voi incerca sa rezolv situatia in cel mai bun mod posibil pt copil in asa fel incat sa fie mama cat mai aproape. Eu vad copilul foarte vioi, sociabil cu toata lumea fara semne ca ar avea probleme. Dar daca acel psiholog imi da un raport care spune ca baiatul este ok din punct de vedere psihic si ca ,dupa cum se prezinta starea lui nu va avea probleme in viitor , as putea folosi acest act pentru a contesta cea ce au scris asistenti sociali? Intradevar la noi in tara ea nu poate beneficia de pensie de intretinere , in schimb aici exista o lege care obliga la intretinere sotul in cazul in care sotia cere asa ceva. Eu nefiind cetatean , italian, casatorit in romania , domiciliul comun in romania, etc trebuie sa accept aceasta hotarare de ai plati ei pensie de intretinere? Aici i se da copilul pt ca indiferent daca ea are sau nu loc de munca eu trebuie sa o intretin si pe ea si pe cel mic. In Romania banuiesc ca daca ea nu are conditi (un salariu, o casa ) pentru a intretine copilul se decide altfel decat aici. Eu aici in italia urmaresc sa tin copilul legal langa mine , nici decum divortul care oricum ar fi posibil doar dupa 3 ani respectand legile lor , timp in care sigur vom fi divortati in Romania .
Recursul nu s-a suspendat . Pentru ca am facut recurs , s-a suspendat decizia acea care spunea ca eu trebuie sa-i dau copilul in 15 iunie si 500 de euro pe luna.
Vreau sa va mai intreb daca daca stiti ce lege se aplica in situatia noastra pentru obligatia la intretinere?
Adica legea romana care spune max un sfert din salariu sau cea italiana care nu are un procent( se ia dupa ochi).
Legat de ce a spus domnul Elis , ca ar fi mai bine sa renunt la actiunea de aici din Italia. Poate ar fi o idee buna dar daca eu renunt ea poate continua aceasta actiune sau ar trebui sa redeschida alta?
Va multumesc !
Acum cu domiciliul e putin complicat . Eu am C.I romaneasca cu domiciliul in Romania. Dar mai am si o C.I. de aici din italia valabila 5 ani cu domiciliul aici. Cert este ca C.I din italia am facut-o ulterior problemelor si la fel si cea a sotiei. C.I de aici nu este valabila in afara Italiei. In aceiasi situatie este si mama copilului . Are C.I din romania cu acelasi domiciliu ca al meu, in schimb aici in Italia are alt domiciliu.
Am anuntat instanta de aici pt a putea tine legal copilul la mine fara frica ca ar putea ea sa vina sa-l ia. problema e ca desi nu s-au discutat motivele divortului foarte mult , ea nu are un loc de munca , spune ca o intretine familia ei care e aici , eu inca nu am o adresa a ei instanta de aici a decis ca din 15 iunie copilul sa mearga la ea si eu sa platesc 150 de euro pentru ea si 350 de euro pt copil. Totul in masura in care eu am un apartament spatios , copilul aici merge la scoala , este mereu curat si ingrijit (are toate conditile necesare.)
Au venit asistentii sociali si au spus numai de bine. la sfarsit au trantit o chestie cum " copilul va avea probleme de personalitate daca nu va locui cu mama" moment in care eu intreb: daca mama are un accident si moare , inseamna ca baiatul va fi instabil psihic?
adica e singurul lucru in favoarea ei .
eu am facur racurs si s-a suspendat decizia acea dar vreau sa gasesc o portita sa nu se intample acelasi lucru doar pt ca e mama sau pt ca vorbeste in italiana cu baiatu. Eu am fost pus rau de asistenti sociali pt ca vorbesc in amandoua limbi cu baiatul ca si cum ar fi ceva rau. Nu mi se pare corect si pare putin rasist.
Pai tocmai asta e problema , copilul are nevoie de ingrijire si intretinere , lucru de care nu va avea parte asa cum se cuvine din partea mamei. Eu nu lupt ca sa nu cheltui bani cu el daca locuieste la ea. Eu aici cheltui lunar mai mult de 500 de euro pt baiat (cat ar trebui sa-i dau mamei pt el) dar nu asta e cea mai mare problema. Ultimul domiciliu comun l-am avut in romania amandoi. Aici mi-am facut eu rezidenta si copilului pt a beneficia de asigurare medicala si alte lucruri. Ulterior si-a facut si ea rezidenta intr-un alt oras. Copilul locuieste cu mine de 8 luni de zile , si este mult mai bine ingrijit de cat a fost langa ea pana acum chiar daca este greu de crezut. Ca o paranteza : exista cumva si la noi acel lucru care spune doar moral ca un copil trebuie sa ste langa mama indiferent de cum va fi crescut?
Instanta din romania stie despre actiune si au acceptat acest lucru , iar divortul merge inainte (suntem deja la al 3 lea termen . Ca sa fiu mai inteles spun pe scurt ce s-a intamplat .
- ea a locuit singura aici in italia fara acte cu copilul timp de 8 luni (la Roma). Dupa aceste 8 luni am ajuns si eu. Dupa 5 zile de locuit impreuna (in alt oras) ea dispare de acasa fara motiv cu copilul.
Nu aveam acte in regula nici unul. Eram practic oaspeti intr-o casa. Eu cer pe motiv de munca rezidenta pt a avea cateva drepturi la sigurare si pentru a putea inscrie copilul la o scoala. Ea obtine rezidenta dupa circa 3-4 luni in alt oras . Care este ultimul domiciliu comun daca nu cel din romania (legal cu acte)?
In primul rand va multumesc pentru interventie. Eu am niste nelamuriri deoarece am citit intr-o carte de drept international privat ca : (citez) " conform art.22 din Legeanr.105/1992 , divortul este carmuit de legea aplicabila efectelor casatoriei , si anume: a)legea nationala comuna a sotilor
b)legea domiciliului comun al sotiilor daca au cetatenii diferite;
c)legea statului pe teritoriul caruia sotii au ori au avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun cele mai stranse legaturi, in cazul in care sotii nu au cetatenie comuna sau nu au domiciliul comun.
Rezulta ca divortul sotilor romani aflati in strainatate este supus legii romane "
Un alt articol spune asa.: " Conform art.23 din Legea nr.105/1992 , conditiile separatiei de corp sunt supuse legii care reglementeaza efectele casatoriei (si divortul) . De asemenea efctele separatiei de corp sunt supuse aceleiasi legi. Aspectele de drept procesual privind separatia de corp sunt supuse legi forului ( legea romana nu secunoaste separatia de corp ca institutie juridica ) "
Pe de alta parte la momentul iviri problemei aveam amandoi domiciliul in Romania . Ulterior , pentru a locui cu acte in regula am obtinut o rezidenta pe motiv de lucru.
Cand spun " separare " ma refer la cea ce noi nu avem , adica la separatia de corp . aici se face separarea 3 ani si abia dupa divortul.
Eu am deschis cauza si aici in Italia si in Romania. Pana se decide in Romania divortul si custodia provizorie a copilului eu cum trebuie sa procvedez?
Aici chiar daca mama nu are loc de munca sau ceva stabil legea sau moralitatea unora ii incredinteaza copilul.
Eu nu vreau sa-l dau pentru ca ea nu are conditile necesare pentru al intretine. Tinand cont ca s-a deschis cauza si in Romania va trebui totusi sa rspect o decizie de aici?
BUNA ZIUA
Am o problema mai deosebita spun eu ! Sunt casatorit in Romania cu o romanca si am un baietel de 4 ani , nascut in Romania si el. Din pacate relatia cu mama lui s-a rupt in sensul ca intr-o zi nu am mai gasit-o acasa nici pe ea , nici copilul. Ne aflam in Italia atunci ca si in momentul de fata. Am cautat-o si am gasit-o , am luat copilul de la ea cu acordul ei si momentan baietelul este cu mine. Am deepus in Italia actele in tribunal pt a cere o custodie provizorie pentru cel mic insa am fost defavorizat deoarece judecatorul a decis ca baietelul sa stea la ea iar eu sa platesc 500 de euro pe luna intretinere ( 150 pt ea si 350 pt baiat) in masura in care eu am salariul de la 1000 la 1300 de euro . Decizia nu are o baza deoarece sotia nu are un loc de munca , a parasit domiciliul fara motiv si nu se cunosc conditile in care locuieste . Trebuie sa respect aceasta decizie intr-u totul sau exista vreo lege care ma poate ajuta fiind amandoi cetateni romani , casatoriti in Romania? intre timp am deschis divortul si in Romania. Judecatorul de aici a mai autorizat separarea noastra pe care statul roman nu o recunoaste. Ce trebuie sa respect si ce nu .? Ce ar fi de facut pt a reglementa aceasta situatie?
Va multumesc! George