Legea spune ca instanta competenta pentru desfacerea casatoriei este de la ultimul domiciliu comun al partilor, in cazul dumneavoastra, Italia.
Din moment ce ati ales sa va adresati instantei italiene in vederea solutionarii unui conflict dintre voi, este normal sa respectati hotararea pronuntata impotriva dumneavoastra.
In Italia dureaza mult mai mult divortul decat in Romania.
NU trebuie nimeni sa va autorizeze separarea, ea este o stare de fapt. Cum adica, Statul roman nu va recunoaste separarea? cand scrieti "separare", va referiti la despartire, divort?
In primul rand va multumesc pentru interventie. Eu am niste nelamuriri deoarece am citit intr-o carte de drept international privat ca : (citez) " conform art.22 din Legeanr.105/1992 , divortul este carmuit de legea aplicabila efectelor casatoriei , si anume: a)legea nationala comuna a sotilor
b)legea domiciliului comun al sotiilor daca au cetatenii diferite;
c)legea statului pe teritoriul caruia sotii au ori au avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun cele mai stranse legaturi, in cazul in care sotii nu au cetatenie comuna sau nu au domiciliul comun.
Rezulta ca divortul sotilor romani aflati in strainatate este supus legii romane "
Un alt articol spune asa.: " Conform art.23 din Legea nr.105/1992 , conditiile separatiei de corp sunt supuse legii care reglementeaza efectele casatoriei (si divortul) . De asemenea efctele separatiei de corp sunt supuse aceleiasi legi. Aspectele de drept procesual privind separatia de corp sunt supuse legi forului ( legea romana nu secunoaste separatia de corp ca institutie juridica ) "
Pe de alta parte la momentul iviri problemei aveam amandoi domiciliul in Romania . Ulterior , pentru a locui cu acte in regula am obtinut o rezidenta pe motiv de lucru.
Cand spun " separare " ma refer la cea ce noi nu avem , adica la separatia de corp . aici se face separarea 3 ani si abia dupa divortul.
Eu am deschis cauza si aici in Italia si in Romania. Pana se decide in Romania divortul si custodia provizorie a copilului eu cum trebuie sa procvedez?
Aici chiar daca mama nu are loc de munca sau ceva stabil legea sau moralitatea unora ii incredinteaza copilul.
Eu nu vreau sa-l dau pentru ca ea nu are conditile necesare pentru al intretine. Tinand cont ca s-a deschis cauza si in Romania va trebui totusi sa rspect o decizie de aici?
Potrivit Art. 607 din Codul de procedura civila
"Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca niciunul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, este competenta judecatoria in circumscriptia caruia isi are domiciliul reclamantul. "
Normal ca trebuie sa respectati hotararea tarii unde locuiti. Copilul are nevoie permanent de ingrijire si intretinere, nu doar dupa ce s-ar pronunta o hotarare si in Romania.
Mai bine nu anuntati la instanta din Romania ca ati introdus actiune de divort si in alta tara...
Pai tocmai asta e problema , copilul are nevoie de ingrijire si intretinere , lucru de care nu va avea parte asa cum se cuvine din partea mamei. Eu nu lupt ca sa nu cheltui bani cu el daca locuieste la ea. Eu aici cheltui lunar mai mult de 500 de euro pt baiat (cat ar trebui sa-i dau mamei pt el) dar nu asta e cea mai mare problema. Ultimul domiciliu comun l-am avut in romania amandoi. Aici mi-am facut eu rezidenta si copilului pt a beneficia de asigurare medicala si alte lucruri. Ulterior si-a facut si ea rezidenta intr-un alt oras. Copilul locuieste cu mine de 8 luni de zile , si este mult mai bine ingrijit de cat a fost langa ea pana acum chiar daca este greu de crezut. Ca o paranteza : exista cumva si la noi acel lucru care spune doar moral ca un copil trebuie sa ste langa mama indiferent de cum va fi crescut?
Instanta din romania stie despre actiune si au acceptat acest lucru , iar divortul merge inainte (suntem deja la al 3 lea termen . Ca sa fiu mai inteles spun pe scurt ce s-a intamplat .
- ea a locuit singura aici in italia fara acte cu copilul timp de 8 luni (la Roma). Dupa aceste 8 luni am ajuns si eu. Dupa 5 zile de locuit impreuna (in alt oras) ea dispare de acasa fara motiv cu copilul.
Nu aveam acte in regula nici unul. Eram practic oaspeti intr-o casa. Eu cer pe motiv de munca rezidenta pt a avea cateva drepturi la sigurare si pentru a putea inscrie copilul la o scoala. Ea obtine rezidenta dupa circa 3-4 luni in alt oras . Care este ultimul domiciliu comun daca nu cel din romania (legal cu acte)?
De ce n-ati zis de la inceput ca copilul locuieste la dumneavoastra? Schimba datele problemei!
Trebuie sa faceti o actiune, in statul in care locuiti pentru sistarea pensiei de intretienere pentru mama si copil. Este bine sa consultati un avocat din tara respectiva.
Puteti face o actiune de aceste gen si in Romania: reincredintarea minorului si obligarea mamei la plata pensiei de intretinere, daca nu ati cerut in cadrul procesului de divort. Daca mama nu are venituri, va fi obligata la venitul minim pe economie.
Nu scrie nicaieri ca minorul trebuie sa stea la mama. Instanta hotaraste in functie de interesul superior al copilului. Exista chiar institutia decaderii din drepturile parintesti cand, daca parintii se poarta abuziv cu minorul acesta, pentru protectia lui, este dat in plasament.
Domiciliul se ia din buletin (carte de identitate). banuiesc ca si in prezent aveti domicilii in Romania.
avocatnet.ro explicăm legislația
mitrita_luchian