Asa este, incepand cu 1 ianuarie 2012 aceste venituri sunt exceptate de la plata contributiilor sociale, dar pana acum nu au existat asemenea exceptari. De asemenea, asa cum spune si freeelis mai jos, acordarea indemnizatiei nu este conditionata de retinerea de contributii sociale.
In momentul in care se discuta despre venituri impozabile, normele speciale sunt reprezentate de Codul Fiscal. Prevederile Codului Muncii sunt in acest caz cele generale. Am purtat acum ceva vreme o corespondenta cu ambele institutii (Ministerul Muncii si Ministerul Finantelor) pe tema acestor indemnizati de neconcurenta, si chiar Ministerul Muncii isi declina competenta in favoarea ANAF (deci Ministerului de Finante) in materie de solutionare a oricaror probleme privind aplicarea unitara a prevederilor legislative privind impozitele, taxele si contributiile sociale .
Deci, in nici un caz nu as face abstractie de o lege pentru ca asa as vrea eu...
Pentru punctul 1: Se face referire la Codul Muncii, care este elaborat de Ministerul Muncii, care nu are competente cu privire la tratamentul fiscal aplicabil sumelor acordate.
Referitor la punctele 2-4: tocmai din cauza asta trebuie luate in considerare prevederile Codului Fiscal, si nu cele ale Codului Muncii si este necesara obtinerea unui raspuns specific de la Agentia de Prestatii Sociale.
Pentru punctul 5, eu vorbesc strict din punct de vedere fiscal, respectiv al controlului fiscal operat de autoritatile fiscale competente, ca indemnizatiile de neconcurenta sunt considerate venituri de natura salariala, indiferent de ce se spune in Codul Muncii.
Lipse de neconcordante intre legi elaborate de institutii diferite se gasesc peste tot, iar in cazul de fata chiar trebuie nu trebuie luate in considerare prevederile Codului Muncii.
Situatia mentionata de dumneavoastra trebuie analizata putin in detaliu. Inteleg ca de fapt persoana care a fost angajata la respectiva societate comerciala nu a trecut de perioada de proba, ceea ce o face neeligibila la stabilirea dreptului de indemnizatie de somaj, potrivit art. 17, alin. 1), lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj:
"ART. 17
(1) În vederea stabilirii dreptului de indemnizaţie de şomaj, şomerii prevăzuţi la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situaţii:
#M18
a) le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor".
Numai in cazul in care persoana respectiva ar fi intr-adevar disponibilizata (deci ca urmare a desfiintarii locului de munca) sau dintr-un alt motv neimputabil persoanei respective, ar putea beneficia de indemnizatie de somaj.
Ar trebui sa fie luate in considerare ca venituri salariale, pentru ca sunt definite ca atare in Codul Fiscal si pentru ca sunt purtatoare de contributii sociale. Acest punct de vedere mi-a fost impartasit si de reprezentantii Agentiei de Prestatii Sociale sector 1; din pacate la Agentia Nationala nu raspunde nimeni la telefon. Ca sa nu existe nici un dubiu, recomandarea mea este sa mergeti pana la Agentia de Prestatii Sociale si sa intrebati direct la departamentul Juridic daca se iau sau nu in considerare la calculul indemnizatiei (si va trebui sa le si explicati ce inseamna aceste sume de fapt). Parerea mea este ca se iau in considerare. Singurul inconvenient aici ar fi ca pe perioada in care veti primi indemnizatie, va trebui sa renuntati la sumele primite prin clauza de neconcurenta, tocmai din cauza tratamentului fiscal aplicabil (ca sunt definite ca venituri din salarii). Asa cum mentionam mai sus, nu trebuie sa faceti referire la Codul Muncii, pentru ca nu reprezinta temei legal in acest caz.
Buna ziua! Cand vine vorba despre venituri impozabile sau neimpozabile se au in vedere prevederile Codului Fiscal si nu ale Codului Muncii. Ministerul Muncii nu are nicio competenta cu privire la impozabilitatea sau neimpozabilitatea sumelor (oricare ar fi ele). Asadar, conform art. 55, alin. 1), lit. j^2) Cod Fiscal indemnizatiile de neconcurenta reprezinta venituri de natura salariala si in consecinta impozitate corespunzator. Deci, se iau in considerare la stabilirea bazei de calcul pentru indemnizatia de crestere a copilului.
Buna ziua! Pentru primul copil se aplica OUG nr. 148/2005, asadar veti putea beneficia de indemnizatie pana ce copilul implineste 2 ani (deci decembrie 2012).
In situatia in care urmeaza un al doilea copil, acesta va beneficia de prevederile OUG nr. 111/2010, care se aplica nasterilor survenite incepand cu 1 ianuarie 2011. Astfel, va trebui sa optati de la inceput daca veti sta acasa 1 an sau 2 ani. Daca optati pentru concediu de 1 an, limita maxima pentru indemnizatie va fi 3.400 lei, iar in cazul in care optati pentru un concediu de 2 ani limita maxima va fi de 1.200 lei. In ambele cazuri plata indemnizatiei este conditionata de achitarea obligatiilor catre bugetul local pentru bunurile detinute in proprietate.
Cu privire la cuantumul indemnizatiei cuvenite pentru cel de-al doilea copil, citez din HG nr. 52/2011 (normele de aplicare a OUG nr. 111/2011):
"ART. 8
(1) În cazul în care persoana îndreptăţită, beneficiară a concediului şi a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserţie, până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, naşte în această perioadă unul sau mai mulţi copii ori se produce o nouă situaţie dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, aceasta, la finalizarea concediului sau, după caz, a dreptului la stimulentul de inserţie, acordat pentru copilul anterior, optează, pe baza unei noi cereri, pentru unul dintre drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), respectiv art. 7 din ordonanţa de urgenţă. Pentru continuitatea acordării drepturilor, cererea trebuie să fie depusă cu 60 de zile înaintea împlinirii de către copilul anterior a vârstei de 1, 2 sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap, sau în termen de maximum 30 de zile de la această dată. În cazul în care se depăşeşte acest termen, drepturile vor fi acordate de la data depunerii cererii.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului în cuantumul primit anterior, după cum urmează:
a) nu mai mult de 3.400 lei în cazul în care persoana optează pentru concediu şi indemnizaţia prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă;
b) nu mai mult de 1.200 lei, în cazul în care persoana optează pentru concediu şi indemnizaţia prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) din ordonanţa de urgenţă.
(3) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă cele 12 luni prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă sunt constituite şi din perioade în care persoana a realizat venituri supuse impozitului, atunci indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului se va calcula pe baza veniturilor realizate în această perioadă, inclusiv pe baza celor realizate în perioadele prevăzute la art. 2 alin. (5) şi (6) din ordonanţa de urgenţă.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), dacă din calcul rezultă un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului mai mic decât cuantumul indemnizaţiei primit anterior naşterii celui din urmă copil, atunci se acordă indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului primită anterior, cu respectarea prevederilor alin. (2)."
Desi din textul de mai sus ar putea reiesi ca pentru cel de-al doilea copil se mentine cuantumul indemnizatiei de la primul copil, va rog sa aveti in vedere faptul ca Agentiile de Prestatii Sociale calculeaza indemnizatia pentru cel de-al doilea copil in situatia data ca fiind de 2.550 lei (75% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni anterioare copilului constituite de indemnizatia de cresterea copilului), la care se vor adauga alocatiile de 200 lei/copil pana la implinirea varstei de 2 ani ale celor doi copii. Dupa implinirea varstei de 2 ani, copilul beneficiaza de alocatia de 42 lei/luna/copil.
avocatnet.ro explicăm legislația
