Activitate Ela S Violeta

Tata nu a fost niciodată împotriva calatoriilor minorului . Chiar el i-a întocmit pasaportul , deci asta arată buna lui credință . Totuși , mama a cerut in instanta suplinirea acordului parental pt întocmirea pașaportului și pt trecerea frontierei . Noi am depus poza cu pasaportul facut de tata și are valabilitate încă un an. In soluție scrie “ se suplinește consimțământul pârâtului de a efectua pasaportul etc” . Ce pașaport dacă ăla e încă valabil ?? Despre ce vorbim ?Doamna judecător nici nu s- a sinchisit sa se uite pe dosar și sa ia in considerare probele . Plus ca mama trebuia sa demonstreze refuzul tatălui nejustificat !! Ceea ce nu exista fiindcă tatăl a fost mereu de acord cu vacantele copilului dar cu condiția ca el sa știe perioada când pleacă și unde . Mi se pare absolut normal ca parinte sa știi acest aspect despre copilul tău . Dacă are la domiciliul la mama nu înseamnă ca tatăl e decăzut din drepturi și nu are putere de decizie . Am văzut multe cazuri când instanțele dau supliniri ca pâinea calda . Ar trebui sa fie mult mai prudenți când e vorba de minori și de trecutul frontierei . Ca dacă doamna mama nu se mai întoarce se duce doamna judector sa o aducă inapoi ? Nu ! La noi nu se cunoaște termenul de Prevenție. Trebuie sa lăsam sa se întâmple o tragedie ca sa luam măsuri ... și nici alea uneori . Trist !

Tocmai asta e problema , ca nu e o ordonanța presedentiala . Este un dosar de fond !! S-a dat o suplinire de acord parental pe un drept comun . Nu vi se pare o încălcare a dreptului tatălui ? Și suplinirea nu pe o perioada limitată ci generală . Practic, tatăl nu mai are niciun drept de decizie dacă mama poate pleacă când vrea ea , sau si mai rău poate sa plece frumos inafara țării și sa nu se mai întoarcă .

Și ați mai pomenit ca pronunțarea sa fie executorie ? Deci cum primește mama minuta prin posta ea in secunda 2 poate pleca peste hotare . . Cu toate ca are drept de apel tatăl timp de 30 de zile de la comunicare .. ceva mai dubios și mai ilegal n-am văzut

Și pentru faptul ca un judecător abuza de puterea lui și încalcă un drept fundamental al unui parinte nu poate fii și el la rândul lui tras la răspundere ? Dosarul nici nu a fost studiat ,probele nici atat .. altminteri era alta decizia .

Da, legea spune ca trebuie sa existe o urgență. Vacantele asa in mod general sunt o urgență? Plus ca nu exista delimitarea de timp : din data de pana in data de. Ca sa nu mai menționam ca ea a cerut și suplinire pt pașaport odată cu suplinirea pt trecerea frontierei , iar pasaportul minorului este valabil încă un an . Chiar tatăl minorului a fost personal sa ii facă pașaport deci asta înseamnă ca nu s-a opus călătoriilor acesteia .

Nu are pe nimeni inafara țării si are domicilul in Romania . A vrut doar sa plece cu minora invocând in mod general vacantele ceea ce mi se pare absurd .Avand in vedere comportamentul ei alienator îmi e teama ca o sa plece și nu o sa se mai întoarcă cu minorul .

Ce drept mai are tatăl de decizie asupra copilului dacă o instanta de judecată suplinește acordul acestuia? Exista custodie comuna , dar in practica am văzut ca multe Instanțe tind sa țină cu mamele . El ca tata nu are dreptul sa știe când , unde pleacă minorul ? Nu, din moment ce in sentința scrie ca mama poate pleca in vacantele școlare , fără a se da o perioada anume . Mie îmi suna a procura generală și a custodie exclusiva . Nu credeți?

Scrie doar “ in perioada vacantelor școlare” . Fără a se da o perioada limitată de timp . Practic mama minorului poate sa plece in orice vacanta școlară in orice țara dorește împreuna cu minorul . Tata neștiind unde , când , cum .

S-a cerut suplinire pt trecerea frontierei și pt eliberarea pașaportului minorului . Dar tatăl s-a dus personal sa ii facă pașaport copilului și are valabilitate încă un an. Cu toate acestea, instanta nu a văzut ca pașaportul încă e valabil, doar am atasat la dosar copia . Mi se pare absurd!! Are drept de apel după comunicare , dar sunt convinsă ca va fi respins apelul ... se intampla adesea.

Buna ziua,

Am o problema cu o sentința pronunțată recent . De când instanțele de judecată acordă suplinirea acordului unuia dintre părinți ( în cazul meu tatălui) pentru a se ieși cu minorul din țara după bunul plac ? Eu știam ca aceasta suplinire se da in cazuri extreme , sau cel puțin punctuale .. pentru fiecare călătorie in parte , nu la general pe perioada vacantelor școlare . Soțul meu are un minor dintr-un fost mariaj și deși custodia este comuna , plateste lunar pensia de intretinere are si program de vizita totuși instanta de judecată considera sa ii anuleze lui dreptul natural de parinte de a decide asupra propriului copil fără a tine cont de comportamentul alienator al mamei minorului. S-au adus in instanta probe solide cum ca doamna mamă este executata silit pentru nerespectarea programului de vizita , are plângeri penale pe art 379 Alin 2 cod penal și mai mult decât atat tatăl nu a văzut copilul de un an deși acesta se prezintă cu sfințenie la programul de vizitare. Noi suntem hotărâți sa atacam aceasta hotărâre la CSM și dacă nevoia o cere mergem și la Haga. Mi se pare o încălcare gravă a drepturilor atat al copilului cât și a părintelui . O instanta nu ar trebui sa suplinească acordul niciunuia dintre părinți decât in cazuri urgente și pe o perioada limitată .. nu “ pe perioada vacantelor școlare “ cand și soțul are drept de vizita . S-a mai confruntat cineva cu astfel de situație ?

Mulțumesc !