sunt convis, povestea este foarte lunga si complicata. Ideal dpmdv ar fi intelegere si comunicare dar daca apelez la instanta tind sa cred ca va fi si mai inversunata. i-an cerut sa facem inclusiv o evaluare psihologica (impreuna, separat, cu fiul nostru) insa refuza si acest lucru cum a refuzat si terapia de cuplu si mai orice alta propunere de rezolvare pasnica. Cea mai mare teama pe care o am este sa nu fie traumatizat cel mic.
fosta sotie si mama ei (care sta mai mult pe la ea) incearca sa ma manipuleze/santajeze emotional pentru a nu respecta conventia, considerand ca este "copilul ei" ajungandu-se pana la amenintari, insulte si mesaje prin care isi exprima intentia de a il indeparta pe fiul nostru de mine. Este din ce in ce mai frustranta situatia si nu stiu cum sa procedez pentru a mentine relatia aproape non-existenta de colaborare/cooperare intre noi
buna ziua,
ma confrunt cu urmatoarea problema si nu stiu ce sa mai fac pentru a rezolva...orice indrumare, sfat, este apreciat.
Am, impreuna cu fosta sotie, un baietel, nascut in vara 2021, in afara tarii (lucram si locuiam in alta tara UE in momentul respectiv).
Dupa o vizita de-a mamei ei (care nu m-a suportat niciodata) la inceputul lui 2022, fosta sotie a vrut sa vina intr-un mini-concediu in tara sa mai stea un pic cu familia ei. Ajunsa in tara s-a decis ca de fapt vrea sa divorteze (motivele fiind initial ca as fi inselat-o, apoi ca nu comunicam, apoi ca de fapt i-ar fi deschis maica-sa ochii si ca de fapt ea nu mai era fericita de foarte mult timp. lucruri pe care le-am aflat in momentul respectiv, la prima mana).
am incercat sa discut, i-am propus terapie de cuplu, a refuzat totul si finalitatea a fost divortul in 2022, cu conventie la notar.
conform conventiei lunea si miercurea intre 17-19.30 ar trebui sa il iau eu pe voinic de la cresa, plus doua weekenduri, de vineri 17 pana duminica 19.30.
conventia nu o respecta - initial am fost de acord, pentru a ii fi mai usor celui mic sa isi formeze o rutina cu masa si somnul, sa il aduc inapoi la 18 in timpul saptamanii iar in weekend sa vin sa il iau sambata dimineata si sa il aduc inapoi la 18, duminica - la fel, am cerut in schimb intelegere, comunicare in ceea ce il priveste si cooperare pentru binele si al nostru si al fiului nostru. Nu se intampla asa - comunicare si cooperare exista doar cand are nevoie de ceva, de inteles trebuie sa ii inteleg doar eu ei nevoile si, dupa cum am aflat ulterior, m-a mintit si inselat cu multe lucruri legate de fiul nostru pe parcursul timpului.
acum, urmand weekendul meu, i-am scris fostei ca vreau sa il tin si peste noapte pe cel mic (l-am mai tinut de cateva ori, cand a avut ea treaba sau era plecata din oras). Baietelul are aproape 3 ani, vorbeste, stie sa spuna ce il doare si ce vrea, ne intelegem de minune si ii place nespus de mult sa stea cu mine. Fosta m-a sunat, mi-a aruncat o suita de reprosuri, injurii si amenintari si a inchis cu - ne vedem in instanta, vorbim prin avocati, in timp ce fiul nostru plangea in fundal (probabil auzind-o urland) si fosta soacra ma injura, de fata cu el - nu e prima oara cand face asta si chiar daca am incercat sa ii spun fostei sa vorbeasca cu ea, sa nu se mai intample lucrul asta...mai nou o face si ea...
nu stiu ce sa mai fac... simt ca ma lovesc de un zid al nesimtirii si indiferentei la orice incercare de a discuta, coopera si rezolva problemele pasnic, ca doi adulti.
Am scapat multe detalii probabil, dar sper ca am scris indeajuns de coerent pentru a fi inteles si a primi un bun venit sfat.