Activitate Pop_pop

SCA IONESCU & NOVAC a scris:

Recunoașterea paternității se poate face printr-o declarație notariala înregistrată la primărie sau prin instanta. Evident, dacă tatăl dorește, cel mai ușor se poate face recunoașterea prin declarație și atunci tatăl dobândește toate drepturile și obligațiile legale.
Astfel, după recunoaștere, vom discuta despre:
- autoritate părintească - regula este autoritatea părintească comuna. Prin instanta, pentru motive temeinice, puteți cere si eventual obține autoritatea exclusiva. Autoritatea părintească se refera la doar la deciziile majore din viata copilului - de ex.inscrierea la cresa/gradi/școală, spitalizare, ieșire din tara, etc, situații în care este necesar acordul ambilor părinți, conform legii.
- locuința copilului - cel mai probabil, la dvs, fiind bebe mic.
- pensie de întreținere - trebuie sa plătească părintele care nu locuiește cu copilul (tatăl în cazul acesta) , 1/4 (sau 1/3 daca este cazul) din venitul net realizat sau din venitul minim pe economie. Sunt banii cuveniți copilului, nu dvs, deci nu îl privați de acest drept legal.
- program de vizita - este dreptul copilului și al tatălui de a petrece timp împreună, se stabilește amiabil, la notar sau prin instanta.
Codul civil prevede unele reguli foarte clare cu privire la situația în care va aflați dvs, de mama singura, în sensul în care se dorește protejarea copilului dincolo de problemele emoționale și de comunicare dintre părinți, prin stabilirea unor drepturi și obligații in sarcina ambilor părinți.

Mulțumesc foarte frumos!!
Un răspuns concret , am inteles foarte bine informațiile menționate mai sus!!
Mai am o singură întrebare informativă.
El poate să aibă dreptul in timp să i-a copilul la el acasă, in vacante, etc?!
Ea fiind bebe mic , clar v-a avea un program de vizită, dar in timp e posibil?
Se pare că nu pot să fac nimic in privința aceasta!! Mi-ar plăcea să nu se poată, ci să aibă un program de vizită acasă la mine, și doar atât !!
Până la urmă a fost un copil nedorit de tatăl său, și am fost blamate și abandonate , cam trist .
Din păcate acestea sunt drepturile , și le înțeleg .

gi-jane2 a scris:

Sa nu lasati sa treacă 3 ani de la naștere, cereti și jumatate din cheltuiala cu sarcina si lauzia. Chiar daca va deveni tatal copilului, puteti cere sa exercitati singura autoritatea parinteasca. Sansele sunt mici, dar sa nu ziceti ca nu ati incercat. Poate nu obtineti acum, poate in timp daca nici peste ceva timp nu ii va pasa.

Ideea e că nu vreau absolut nimic din partea lui, mi-ar plăcea să nu facă parte din viața copilului meu .
Dar din păcate acum dorește să își cunoască copilul.
Ideea de a exercita singura autoritatea părintească sună foarte bine!!

Buna ziua!!
Dintr-o relație de 3 ani de zile, nefiind căsătorită ,a rezultat o fetiță.
La acel moment, eu am aflat că aș fi avut 2 luni de sarcină, iar prietenul meu m-a părăsit.
L-am rugat frumos să formăm o relație de amiciție , nu voia, el a spus : dacă susțin că este copilul său, peste 9 luni mă v-a ruga să fac testul de paternitate amiabil, la care el isi v-a face datoria de tată.
A vorbit urat cu mine, m-a abandonat pe toată perioada sarcinii mele, m-a blamat la toată lumea , a spus ca nu este copilul său, nu m-a contactat deloc , ba din contra avea o altă femeie de care am aflat ulterior , era împreuna cu dânsa de foarte mult timp, concomitent cu mine.
Am născut un copil prematur la 26 săptămâni la limita viabilității, moment in care am stat 4 luni de zile pe terapie intensivă, am avut o sarcină exagerat de grea și de costisitoare cu un final foarte fericit , dar am avut momente critice , momente in care copilul meu era predispus să meargă la doamne doamne .
Copilul este trecut pe numele meu.
A fost singurul copil nevizitat de tatăl sau de pe terapie ..
Acum avem 6 luni de viață, 1 an de abandon, și tatăl fetiței dorește să deschidă proces, este interesat despre acest copil, mi-a propus amiabil testul de paternitate,( nu vreau sa-l fac), la care mi -a zis că dacă nu-l voi face pe cale amiabila,clar v-a deschide un proces .
Eu nu doresc să fiu in tangență cu el, nu vreau pensie alimentară,test, efectiv nu vreau nimic, absolut nimic de la această ființă.
Vreau sa -mi protejez copilul , ce se poate face mai exact??
Întrebarea mea este :
E posibil ca instanța să mă oblige pentru testul de paternitate ?!
Este posibilă decăderea din drepturile parintesti? ( asta in condițiile in care omul nu este vreun recidivist , sau să aibă cazier, sau multe alte chestii de genul, omul chiar are o afacere in fond ‘’ .
Nu vreau să aibă tangență cu copilul meu , ne-a abandonat, ne-a blamat , eu mi-am luat toată răspunderea de a deveni mamă pe acest pământ .
Este posibilă o ruptură atât de cruntă?!