Bună seara, vă rog să-mi spuneţi şi mie dacă ştiţi ce se întâmplă cu portalul instanţelor, pentru că de vreo 2-3 zile a devenit foarte greu să cauţi ceva, se dublează sau se triplează numărul afişărilor pentru o căutare pe bara de sus. De pildă, caut in bara de sus numele unei părţi şi, dacă până săptămâna trecută îmi apăreau - să spunem - 1750 de rezultate care includeau numele respectiv, acum numărul rezultatelor afişate este de aproape 4000, pentru că multe dintre dosare sunt afişate de 2-3-4 ori. Nu înţeleg ce se întâmplă şi cum au reuşit să facă un site funcţional să "meargă" din ce în ce mai prost, dar, dacă ştie cineva ce se întâmplă şi care este explicaţia vă rog mult să-mi spuneţi. Eu m-am gândit să fac sesizare la Ministerul Justiţiei, dar şi la Comisia Europeană (pentru că banii pentru acest site sunt din fonduri europene) dar mi-e teamă că singura "realizare" va fi să mă enervez eu.
Vă mulţumesc
Vă mulţumesc. Aspectul de care mă tem este să nu se înlocuiască la dosar acele copii legalizate cu copii simple conform cu originalul şi cel care le-a inlocuit să facă cine ştie ce cu actele mele (de exemplu, să le depună gaj la vreun imprunut etc.) , pentru că nicăieri nu scrie că eu am lăsat acolo copii legalizate la notariat, iar toţi ceilalţi care au depus cereri pentru subvenţii au lăsat doar copii conform cu originalul, nicidecum legalizate, aşa cum am făcut eu. Deci, nici pe cererea depusă (care era o cerere tip) nu scrie că am depus copii legalizate şi nici eu nu am nimic la mână că am lăsat aşa ceva. M-a speriat cineva că ar exista riscul despre care vorbeam, de aceea am intrat oarecum in panică.
Vă adresez rugămintea să mă ajutaţi cu o lămurire şi cu un sfat în următoarea problemă. Am depus dosarul pentru acordarea unei subvenţii de la stat pentru un teren, iar la cerere am anexat copii legalizate ale tuturor actelor de proprietate (inclusiv copie legalizată de pe Cartea de Identitate). Eu sunt din Bucureşti, iar instituţia unde am depus actele este în altă localitate şi aşa mi s-a spus iniţial, la telefon, că se solicită. Ulterior, am aflat că era nevoie doar de copie certificată conform cu originalul, care se făcea acolo. Problema este că nu mi s-a dat niciun document din care să rezulte că eu am lăsat toate documentele în copie legalizată şi aş vrea să ştiu dacă se poate întâmpla ceva, să le sustragă cineva şi să se folosească de ele. Vă rog mult să-mi spuneţi dacă există vreun risc pentru mine în acest sens (dacă cineva poate folosi acele copii în vreun scop – să vândă terenul sau să-l gajeze sau în orice alt scop care să mă afecteze) şi, în cazul în care există acest risc, ce ar trebui să fac? (eventual să solicit vreun document din care să rezulte că toate documentele lăsate sunt în copie legalizată?). Sau nu are rost să-mi fac griji?
Vă mulţumesc foarte mult.
Pământurile nu "s-au dat", aşa cum credeţi dvs. sau cum aţi fost greşit informat. Toate terenurile retrocedate s-au obţinut în baza unor cereri depuse la comisiile de fond funciar, împreună cu acte doveditoare ale calităţii de moştenitor a celui care a depus cerere.
Deci, dacă pentru un anum,it teren s-a depus cerere, atunci Comisia de fond funciar a analizat cererea şi actele aferente şi a acordat terenul celui/celor care au depus cerere. Pentru unii s-au validat cererile, pentru alţii nu s-au validat. Dacă rudele dvs. au avut terenuri pentru care s-au depus cereri de retrocedare de către vreo persoană, atunci Comisia a analizat ce cereri au fost depuse pentru terenul respectiv şi l-a acordat moştenitorilor de grad cel mai apropiat cu deţinătorul iniţial al terenului. Adică: dacă cineva din familia dvs. a depus cerere, chiar dacă vă era rudă îndepărtată, iar dvs nu aţi depus, deşi pe linie succesorală aţi fi fost primul în ordinea moştenitorilor, atunci ghinionul dvs. Cel care a depus cerere a luat terenul! Nu avea nicio obligaţie să facă cerere în numele altor rude. Cererea se face în nume individual. Deci, puteţi trage la răspundere eventual doar pe cineva care a formulat cerere ptr. un teren al părinţilor dvs. şi care, prin documente false, a dovedit că se înscrie în rândul moştenitorilor. Dacă dvs. sunteţi moştenitor de gradul 1 iar cel care a formulat cerere este de gradul 4, dar doar el a depus cerere, este aşa cum v-am spus: este corect din punct de vedere legal.
Dacă unchiul dvs. a depus DUPĂ decesul bunicii dvs. cerere de retrocedare, conform Legii 18/1991, pentru terenurile care au aparţinut în trecut bunicii dvs., atunci nu e nimic penal, nu e nimic ilegal în ceea ce a făcut. Pentru că terenurile nu erau în circuitul civil, nu făceau parte din masa succesorală la momentul decesului. Cel mai probabil aşa s-a întâmplat. A făcut cerere pentru terenul bunicii şi, fiind singurul care a depus acea cerere, a fost, automat, considerat unicul moştenitor. Aşa prevăd legile fondului funciar. Sumt mii de cazuri de familii în care doar o parte dintre fraţi au formulat cerere şi doar ei au fost moştenitori. În termeni juridici, se numeşte "lipsă de interes" a celorlalţi moştenitori, care nu au depus cereri
@ Dl avocat Lascoschi,
Vă mulţumesc pentru sfat. Aveţi dreptate, dar eu sper să nu se mai întâmple aşa ceva. Prejudiciu de imagine nu cred că am suferit (persoanele din magazin care au fost de faţă nu prea s-au arătat interesate de incident, chiar m-a surprins că nu s-au adunat obişnuiţii "gură-cască"), dar am fost foarte afectată pe plan psihic şi, mai mult, sunt şi acum, la câteva zile de la "eveniment", mai ales că tot nu pot să pricep de ce a procedat aşa acel individ (în paranteză fie spus, nu sunt nici "brunetă", deci e exclus ca un eventual motiv de declanşare a sistemului de alarmă să fi avut considerente rasiale - pentru că, aşa cum am spus, am toate motivele să cred că sistemul NU s-a declanşat automat, ci de către cineva de la pază). Oricum, ca să termin într-o notă optimistă, această întâmplare mă va ajuta să economisesc destui bani, pentru că am cheltuit până acum mult prea mult în acel magazin şi decizia mea fermă este ca să nu mai intru niciodată acolo :D
Da, am făcut o sesizare la magazin (de fapt, impropriu spus "sesizare" - au un site unde clienţii pot completa un chestionar (un fel de feedback la adresa magazinului), iar la unele răspunsuri se solicită detalii). Aşa că am lăsat acolo acel feedback. Cei de la magazin au fost foarte prompţi, în sensul că mi-au telefonat (eram însă în şedinţă şi nu am auzit telefonul) şi, deoarece nu m-au putut contacta prin telefon mi-au trimis un email, în care îşi cereau din nou scuze şi mi-au spus că au transmis întregul meu mesaj firmei de pază. Nici eu nu cred că mitocanul va fi sancţionat, vor spune că omul şi-a făcut datoria. Dar partea cu controlul corporal doar pentru că a vrut paznicul - a fost, evident, hărţuire. În plus, eu nu mă oprisem decât la raionul de blugi şi nu probasem decât blugi. Eram îmbrăcată între-o bluziţă şi nişte blugi destul de strâmţi. Nu-mi dau seama, logic, unde aş fi putut ascunde o eventuală altă pereche de blugi pe care să o sustrag?? Sub bluză? În sutien? Adică toată situaţia nu avea absolut nicio logică... Este cea mai umilitoare situaţie prin care am trecut până acum în viaţa mea, şi asta doar pentru că un mârlan s-a gândit că-şi poate bate joc de cineva doar pentru că vrea el. Sincer, nici nu am crezut că mă va afecta atât pentru că iniţial am fost doar derutată... Dar pe măsură ce timpul a trecut nu doar că supărarea mea nu s-a atenuat, ci, pe zi ce trece, când îmi amintesc, mă enervez şi mai tare.
Păi cred că cea mai bună dovadă sunt înregistrările camerelor. Pe mine nu m-a deranjat controlul (mă refer aici în primul rând la controlul corporal, pentru că cea care l-a făcut era o angajată a magazinului pusă de paznic. Fata nu m-a jignit cu nimic, şi-a făcut datoria în situaţia dată, era probabil parte din "fişa postului". M-a deranjat doar acel mitocan de paznic care - cu siguranţă - a declanşat manual sistemul de alarmă deoarece nici când am intrat nu sunase, nici în alte magazine în care am intrat şi nici apoi când m-am întors să-mi iau pungile cu cumpărătiri. De aici mi-a devenit clar că sistemul de alarmă s-a declanşat nu automat ci cu intenţie şi probabil de aici şi circul de rigoare. Eu bănuiesc că m-a văzut că am băgat etichetele în geantă şi, la acel moment, nu şi-or fi dat seama despre ce este vorba. Până aici OK, dacă e aşa trebuiau să verifice. Dar ce a urmat nu a mai fost deloc OK, pentru că atunci când a constatat că era vorba despre acele etichete (care, pe lângă faptul că nu erau decât două cartonaşe pe care scria mărimea, în plus îmi aparţineau, fiind de la blugii pe care îi cumpărasem), trebuie să se oprească şi nu era nicio problemă. Dar faptul că a început să gesticuleze, să facă circ că "cum adică să băgaţi etichetele în geantă?" şi să mi le confişte ostentativ (adică, mai clar, să mi le fure, pentru că erau ale mele şi mi le-a luat din geantă; chiar dacă nu aveau nicio valoare, ăsta este furt, după acelaşi principiu după care el mă acuzase). Eu nu am de gând să mă las, în sensul că voi reclama acea atitudine a derbedeului acela oriunde voi putea, ba chiar mă gândesc să scriu o istorioară în presă.
Sinceră să fiu, nici eu nu cred că se va întâmpla nimic, dar mi se pare total deplasat ceea ce mi s-a întâmplat şi toată "scena" ar putea fi urmărită de ei pe acele camere. Pe de altă parte, eu aş vrea să le solicit o explicaţie oficială în legătură cu cele două etichete pe care individul mi le-a luat cu tam-tam din geantă. dacă acelea erau - în opinia paznicului - o mare problemă, atunci am tot dreptul să o consider şi eu la fel, în condiţiile în care problema e, de fapt, la el. Ca în cancul acela cu bicicleta, că nu i s-a dat ci i s-a furat. Sigur că toată povestea este absolut ridicolă, dar situaţia este că nu eu am furat etichetele, ci ele îmi aparţineau (pentru că plătisem produsele respective) iar mitocanul mi le-a furat... Aşadar, eu doresc să-i pun în situaţia să-mi dea o explicaţie oficială, în scris, a circului pe care l-au făcut şi care - la o analiză la rece - denotă culpa lor, nicidecum a mea, care nu făcusem nimic. În plus - şi aici este o altă problemă - acel sistem de alarmă nu s-a declanşat automat ci l-a declanşat cineva de la ei, în baza unor bănuieli (pentru că ar fi chiar absurd ca dorinţa să fi fost exclusiv de şicanare). Iar acele bănuieli ar trebui să aibă la bază ceva... Totuşi, ei nu sunt stat în stat, nu cred că au dreptul să umilească pe cineva în aşa hal fără să aibă un motiv... Iar eu nu cred că faptul că m-am dus de 3-4 ori în cabina de probă, de fiecare dată cu alte perechi de blugi, până am ales cele 3 perechi pe care le-am cumpărat, poate fi un motiv de a fi bănuită de hoţie şi percheziţionată corporal... Oricum, după această întâmplare, evident că nu voi mai cumpăra din acel magazin. Nu vor suferi ei că nu mai au un client, dar eu eram o clientă destul de consistentă, în sensul că valoare cumpărăturilor lunare pe care le făceam de la acest magazin era de câteva sute bune de lei lunar. Evident, voi povesti tuturor persoanelor pe care le cunosc ceea ce mi s-a întâmplat ca să ştie ce le poate aştepta aici şi să se gândească de două ori înainte de a mai intra în acest magazin.
Vă adresez rugămintea să mă sfătuiţi cum şi la cine pot depune o sesizare împotriva paznicului de la un magazin de modă aflat în incinta unui mall. Situaţia este următoarea.
Am cumpărat trei perechi de blugi, după ce, în prealabil, am probat mai multe (probabil vreo 10, mergând în cabina de probă de vreo 4 ori în acest scop - pentru că nu am mers cu toţi pantalonii odată, ci cu câte 2-3). La doua dintre cele trei perechi pe care le-am cumpărat le-au căzut eticheta pe care scria mărimea (un cartonaş pe care scrie mărimea produsului, deci fără nicio relevanţă sau importanţă). Am achitat cele trei perechi şi am rugat la casa de marcat să mi le păstreze o oră, timp în care vroiam să fac alte cumpărături în mall-ul respectiv (aşa procedez de fiecare dată cand cumpăr de la acest magazin, şi cumpăr cel puţin o dată la două săptămâni), iar cele doua cartonaşe cu mărimea produsului le-am pus în geanta. La ieşire, însă, a ţiuit aparatul de securitate. Presupun că a văzut cineva pe cameră că am intrat de mai multe ori în cabina de probă şi i s-o fi părut suspect, deoarece atunci când am ieşit eram exact în situaţia în care mă găseam când am intrat în magazin, iar atunci nu ţiuise aparatul ; mai mult, nici după ce am plecat de acolo şi am intrat în alte magazine nu a sunat niciunul dintre aparatele de securitate, de unde trag concluzia că aparatul de la magazinul despre care relatez a sunat la o comandă manuală a cuiva de la paza magazinului căruia i-am părut suspectă. Aşadar, paznicul a venit, m-a căutat, a căutat în fiecare colţişor de poşetă (mi-a spus să scot ce am şi i-am dat voie să umble el), a chermat o fată de pe raion să meargă cu mine în cabină să vadă dacă nu am ceva - nu am avut, evident, nimic (de altfel, singurul raion la care mă oprisem era cel de blugi, în rest nici măcar nu mă oprisem să mă uit la alt produs, deci ar fi fost cam greu să înghesui o pereche de blugi într-o poşetă micuţă sau să-i "pitesc" sub bluză). Nu am nimic împotriva acestor proceduri, care sunt normale. Însă paznicul, văzând că nu găseşte nimic, a început să facă diverse aluzii la cele două etichete pe care le-a găsit în geantă pe care era scrisă mărimea pantalonilor. La acel moment, pentru că niciodată în viaţa mea nu am fost pusă într-o astfel de situaţie, i-am explicat doar că sunt etichetele de la pantalonii pe care i-am cumpărat şi că au căzut de pe produs şi le-am pus în geantă. A început cu tot felul de aluzii, "cum adică să le pun în geantă?", pe un ton extrem de insinuant, ca şi cum ar fi descoperit furtul secolului. Mi-a spus apoi că pot să plec, dar - ca să arate că m-a prins cu ceva - mi-a luat acele două etichete (etichete care, chiar dacă nu aveau nicio valoare, erau de la produse pe le plătisem!!!). Mi-am făcut cumpărăturile în mall, apoi am fost în magazinul cu pricina, mi-am luat de la vânzătoare pachetul pe care-l achitasem cu o oră înainte şi, pe drum, pe măsură ce trecea timpul, a început să-mi crerască tensiunea din ce în ce mai mult, dându-mi seama că ceea ce mi s-a întâmplat nu a fost deloc în ordine. Acele două etichete pe care - practic- acel paznic mi le-a FURAT, erau de la produsele pe care eu le ciumpărasem, deci aveam tot dreptul să le pun în geantă sau oriunde aş fi dorit, din moment ce aparţineau de produsele pe care le plătisem (în plus, soneria aparatului NU fusese declanşată de acele cartonaşe care - repet - nu aveau nicio relevanţă, scria pe ele doar Mărimea 42, nu aveau cod de bare şi nici vreun element de siguranţă). Repet, nu m-a deranjat controlul, ci atitudinea şi tonul acelui derbedeu care şi-a permis să facă tot felul de insinuări ca să îmi arate el mie ce mare şef este. Practic, dacă e să analizez situaţia, el, care şi-a permis să-mi ia acele etichete fără să mi le ceară, a comis un act de FURT (evident, fără valoare, dar cum altcumva se numeşte atunci când îţi însuşeşti ceva care aparţine altuia??).
Până am ajuns acasă enervarea mea pe situaţia respectivă a fost din ce în ce mai mare şi, când am ajuns acasă am telefonat la magazin , am cerut cu şefa de tură şi i-am relatat situaţia. Întâmplarea a făcut ca şefa de magazin să fie persoana care mi-a încasat banii pe produse. Mi-a spus că ea mi-a încasat banii şi că mă ţinuse minte pentru că sunt o clientă veche şi constantă a magazinului şi şi-a cerut ea scuze în numele mitocanului. Eu nu am nevoie de nicio scuză, ea nu are nicio vină, iar eu nu am reclamat procedura de control, ci doar comportamentul acelui individ, insinuările lui şi faptul că şi-a permis să-mi ia acele două etichete ca şi cum eu le-aş fi furat, doar ca să arate că el e mare şi tare. În general nu suport mitocanii şi mitocăniile şi nici nu cred că vreo firmă (mai ales una de renume precum cea în cauză) poate fi de acord cu un comportament de derbedeu. Au camere de luat vederi şi pot vedea exact ceea ce s-a întâmplat. Aşadar, eu doresc să depun plângere împotriva derbedeului, ca să fie sancţionat. El nu este angajat al magazinului, ci al firmei de pază care are contract cu magazinul. Aşadar, vă rog să mă ajutaţi cu un sfat, unde pot să depun plângere/sesizare împotriva individului.
Vă mulţumesc
avocatnet.ro explicăm legislația
