Daca un cetatean sau o persoana juridica are datorii la stat este urmarit, notificat, somat sa plateasca, nu are acces la credite, are cosmaruri, etc.
Firma nu poate participa la licitatii, apare pe site-ul ANAF la rubrica magarus, incearca sa ia contracte prin incredintare directa si sta la mana beneficiarului, care nu-l plateste (situatia firmei nostre).
Dar cand autoritatile statului au datorii la nenumarate firme (proiectare, constructii, prestari servicii, etc) pot relaxat sa obtina fonduri nerambursabile pentru diverse proiecte de investitii, fara a achita datoriile catre furnizorii de servicii, in special catre cei care au elaborat documentatiile necesare pentru obtinerea acelor fonduri.
Este un paradox: Toate aceste manevre la limita legalului duc la scaderea incasarilor la bugetul de stat.
Daca eu, firma de consultanta nu imi incasez banii cuveniti, nu pot achita la timp, impozitele si taxele, TVA si mai nou impozitul forfetar. Si cu toate astea statul imi este dator.
Cand ne-am inceput activitatea totul parea simplu: Un contract beton, garnisit cu oferta tehnica si financiara ca anexe); PV la predarea lucrarii si factura, conform termenului din contract. Au inceput sa nu fie platite facturile. N-a fost mare nenorocire ca nu eram platitori de TVA. Dificultatile au inceput cand am devenit platitori de TVA. Am inceput sa avem datorii la stat. Au inceput negocierile cu beneficiarii si sfaturile prietenilor: nu facturati acum, va spun eu cum avem bani (APL); emite doar o proforma (prieteni). Implicatii:
1. Daca eu nu facturez conform clauzelor contractule inseamna ca nu respect contractul.
2. Nefacturand practic statul este prejudiciat temporar de cota de TVA si impozit pe care firma o datoreaza.
3. Daca facturez, statul stie ca are de incasat cota de TVA si impozit pe care firma o datoreaza, dar daca APL nu plateste (se pare ca este o practica) nici eu nu platesc nimic, ca nu am bani.
4. Daca am datorii la stat nici o banca nu imi da credite.
5. Daca am datorii la stat nu pot participa la licitatii si povestea cu incredintarea directa se repeta. Asa ca mai bine ma transform intr-un ONG si lucrez gratuit.
Pentru evitarea acestor situatii ridicole si frustante pe banda lui Moebius, ar trebui ca sa se asigure protectie firmelor de consultanta si proiectare. Bineinteles ca firmele mari nu au nevoie de asa ceva. Au rezerve. Dar firmele mici vor fi scoase de pe piata cat ee curand. Ar fi necesar un act normativ prin care sa se impuna APL ca la depunerea unor cereri de finantare in cadrul programelor guvernamentale sau din fonduri post-aderare sa aduca dovada ca este proprietar pe documentatia elaborata si ca aceasta a fost achitata elaboratorului.
Mai mult, sunt situatii in care APL, in deplina cunostiinta ca nu au bani in buget, fara o hotarare a Consiliului Local de aprobare a elaborarii lucrarii, semeaza contracte descoperite cu furnizorii de servicii fara a-si onora obligatiile.
Strigator la cer este cazul unei primarii din judetul Timis, al carei proiect elaborat de firma noastra a fost aprobat spre finantare de catre Administratia Fondului pentru Mediu, din mai 2008; factura a fost emisa in martie 2008, neplatita; am depus actiune in instanta pentru recuperarea creeantei, dupa sase luni de tergiversare la o judecatorie locala (ni s-au cerut celeasi acte de trei ori), instanta locala a hotarat ca nu este competenta si a mutat procesul la Tribunalul Timis iar in final sentinta data in februarie a.c. a fost de respingere a actiunii. Nu am primit sentinta la sediu desi au trecut trei luni.
Deoarece suntem pe subiectul achizitii publice ar fi necesar:
1. Excluderea procedurii de incredintare directa
2. Admiterea la licitatii a firmelor cu cifre de afaceri mici (in lumea consultantilor cifra de afaceri mica este considerata de 100.000 Euro). Majoritatea solicitantilor, daca va uitati pe SEAP, solicita cifre de afaceri de peste 200.000 Euro; uneori pentru elaborarea unui proiect pentru o investitie de sa zicem 2.000.00 Euro se solicita o cifra de afaceri cu valoare similara. Sunt firme la inceput de drum care nu au cum sa aiba o cifra de afacere mare; dar ar actionari sau angajati cu experienta. Mai bine s-ar pune accent pe experienta si pe rezultate decat pe cifra de afaceri.
3. Instituirea unei conditii eliminatorii pentru APL de prezentare a dovezii platii documentatiei in cazul depunerii unor cereri pentru accesarea finantarii.
1. Suntem o firma de consultanta si proiectare, specializata in elaborare de studii de fezabilitate, aplicatii de finantare si proiecte tehnice. Principalli beneficiari sunt primariile. In 2007, am inregistrat o cifra de afaceri de 35.000 Euro si am realizat proiecte finantate de peste 25.000.000 Euro. In 2008, cifra de afaceri a fost in jur de 150.000 euro si am realizat proiecte care au obtinut finantare pentru beneficiarii nostrii de peste 10.000.000 Euro. Toate proiecte elaborate si evaluate de noi au fost eligibile. In ciuda faptului ca majoritatea beneficiarilor au obtinut finantarea, desi proietele au fost castigatoare si predate cu aproape un an in urma, avem de incasat creeante in valoare de circa 120000, de la 6 primarii, pentru 7 proiecte si de 190000 RON de la o societate comerciala pentru 20 proiecte. Practic nu mai avem numerar decat 2000 RON, datorii la stat de circa 50.000 RON si datorii la subcontractori de cca 7.000 RON. Intervin si cheltuielile lunare: telefon, abonament medicina muncii, contabil, etc. Am incheiat un contract cu o firma specializata in recuperare creeante dar se pare ca se misca greu. Probail daca ne puteam permite un avocat personalizat ar fi mers mai bine; dar datorita cash-flowului aproape de zero acest lucru este imposibil.
2. Pe plan personal avem rate la credite in valoare de 5000 RON/luna, deja la creditele ipotecare inregistram intarziere de o luna si suntem notificati, iar la creditul personal si la leasing inregistram intraziere de trei luni. Din cauza intarzierilor nu putem refinanta creditele, deoarece figuram la biroul de credite.
Mi se pare inadmisibil ca dupa o munca fara odihna (cum a fost cazul in 2008) sa avem bani pe hartie si practic in casa sa fim pe zero. Mai mult, cu datorii la stat nu putem participa la licitatii (desi d-nul prim-ministru Boc a promis in 26 martie a.c. ca se lucreaza la modificarea legislatiei in sensul ca firmele cu datorii la stat mai mici decat creantele stat ului pot participa la licitatii; promisiunea a fost ca Guvernul va emite actul normativ respectiv pana in 15 aprilie a.c. Practic, in situatia noastra STATUL ne datoreaza 70.000 RON
Intrebarile sunt:
1. Se gaseste o firma care sa cumpere creeantele? Exista toate actele necesare (contracte, PV predare-primire, facturi emise)
2. Vand firma pentru 170.000 RON. De incasat sunt 70.000 RON (dupa scaderea datoriilor la stat plus 190.000 RON de la societatea comerciala). Se gaseste cineva sa o cumpere?
3. Stie cineva o banca care poate oferi un credit de refinantare fara ca istoricul "negativ" al sotiei solicitantului sa influenteze acordarea creditului?
In caz ca nu pot vinde firma ce este bine sa fac?
Multumesc,
Andreea Ionescu