Activitate rarespopa

Nu-i nici o problema domnule Cornel Fonzi, am intervenit pentru a nu da apa la moara delatorilor actualei puteri si pentru ca realmente consideratiile generale de acest fel sunt profund gresite, amenintand insusi protestul.

@GabrielaA: Nu cred ca putem separa atat de strict politicul de juridic, insa va sustin in ideea in care discutia sa se axeze totusi pe elementul juridic.

@cornelfonzi: Va rog sa nu facem astfel de aprecieri la adresa unor categorii socio-profesionale. Marinarii in general sunt romani ca si noi si se confrunta si ei cu aceleasi probleme. Cred ca e cazul sa va marginiti la unii dintre marinari. Chestia asta cu invrajbirea intre ele a diverselor categorii sociale este regretabila, nedreapta, constituie o practica a actualei puteri si este de sorginte comunista.

@Jocandi Causa: Si noi ceilalti cu alte opinii decat ale dumneavoastra muncim sau sugerati ca furam? De dezinformare va putem acuza si noi, la fel de simplu, ca doar o simpla afirmatie poate fi combatuta cu succes de afirmatia contrara.

Asta cu restrangerea dreptului la libera circulatie a cetatenilor e comica rau si penibila in acelasi timp. Ideea asta este una propagandistica preluata de dumneavoastra de la reprezentantii actualei puteri. E un simplu pretext pentru a aduce atingere unei libertati absolute acea de libera exprimare. Sigur ca manifestatiile de strada produc un mic disconfort trecatorilor da in nici un caz nu-i impiedica sa se deplaseze liber asta apropos de principiul proportionalitati intre drepturile manifestantilor si interesul general. Totul e atat de clar aici incat nici nu ma obosesc sa va aduc argumente din jurisprudenta Curtii (CEDO). Pun insa ramasag ca daca se instituie interdictii pe motivul asta Curtea (CEDO) va reactiona foarte promt, ca dealtfel si instantele interne, evident sesizate de noi in prealabil.

Si apropos de unde stiti dumneavoastra ca cei cateva zeci nu reprezinta oopinia majoritatii cetatenilor. Sondajele de opinie de ultima ora arata ca suntem vreo 80% cu aceleasi idei.

@Jocandi Causa: Dar dumneavoastra cat castigati din intrebarea asta?

@cornelfonzi: In primul rand trebuie sa va spun ca va confruntati cu o incercare de intimidare. Va sfatuiesc sa urmati procedura prevazuta de lege pentru a obtine prelungirea autorizatiei de a manifesta in Piata Universitatii. Odata ce obtineti refuzul scris al autoritatilor, fara a intrerupe manifestatiile, ne vom adresa justitiei pentru obtinerea autorizatiei pe cale judecatoreasca si vom solicita suspendarea de urgenta pana la finalizarea procesului a masurilor de interzicere a manifestatiilor.

Art. 10 din Conventie (CEDO) spune la par. 1 ca "Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere".

Orice limitare a acestui drept trebuie sa respecte cateva reguli clare trasate mai precis prin jurisprudenta Curtii (CEDO) si anume: ingerinta sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca un scop legitim, sa fie necesara intr-o societate democratica, sa raspunda unei nevoi sociale imperioase, sa nu fie excesiva sau arbitrara, sa fie proportionala cu scopul urmarit si atentie: sa nu duca la golirea de continuta a drepturilor deci la atingeri privind substanta dreptului.

Curtea (CEDO) a aratat ca autoritatile unui stat democratic sunt obligate sa tolereze critica activitatii lor chiar si atunci cand aceasta ar fi considerata provocatoare si insultatoare. (Corneliu Barsan, "CEDO Comentariu pe articole" ed II p. 831)

Asadar CGMB trebuie sa aiba motive foarte serioase sa va refuze, care stim cu totii ca nu exista si nu doar simple pretexte.

O alta masura in caz de refuz sau de evacuare nejustificata a protestatarilor poate fi sesizarea in regim de urgenta a CEDO si solicitarea prin instanta de la contencios al drepturilor omului a suspendarii masurilor privind interdictia de a manifesta, caz in care autoritatile vor ceda zic eu.

Sa nu uitam Conventia (CEDO) este lege interna de forta juridica superioara oricaror legi, norme subordonate acestora sau alte acte juridice si prevaleaza in fata acestora.

Nu as vrea sa intru in prea multe amanunte deocamdata insa va sustin in demersul dumneavoastra in masura in care veti dori. Ma puteti contacta in privat.

De principiu cerinta de admisibilitate CEDO privind epuizarea cailor de atac interne este indeplinita daca a fost parcursa o singura data procedura judiciara nationala. Daca revizuirea priveste in esenta aceleasi aspecte ca cele stabilite deja prin hotarare judecatoreasca cu consecinta lipsirii de efecte a acesteia din urma, atunci ne putem afla in situatia unor incalcari ale drepturilor prevazute de conventie, cel mai probabil a art. 6 din Conventie (CEDO) privind dreptul la un proces echitabil si a art. 1 din Primul Protocol Aditional la Conventiei. Mai multe nu cred ca se pot spune decat dupa cunoasterea in concret a deciziei Curtii de Apel si a deciziei de revizuire.

In dreptul nostru regula generala este nimeni nu poate invoca in apararea sa necunoasterea legii. De la aceasta regula personal consider ca prevederile legale nu contin derogari ci mai degraba un tratament usor favorizant bazat pe necesitatea de a aduce la acelasi nivel ca sansa persoane cu pregatire juridica diferita. Aceste prevederi sunt de regula unele de ordin procedural si nu material, deoarece altfel ar fi afectate drepturile substantiale ceea ce ar duce la discriminare.

In contract nu este necesar sa reluati expres prevederile legale deoarece acestea se impun oricum daca sunt imperative.

In civil de ce nu ar fi posibil? Spre exemplu a fost incalcat dreptul la imagine al persoanei prin postarea neautorizata a unor poze. In acest caz cum probez fapta ilicita? Cu inscrisuri? Exclusiv prin martori?

Prin decizia nr. 12/2011 privind recursul in interesul legii ICCJ "Stabileşte că, urmare a deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1.358/2010 şi nr. 1.360/2010, dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora şi-au încetat efectele şi nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluţionate definitiv la data publicării deciziilor instanţei de contencios constituţional în Monitorul Oficial".

In concluzie despãgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, in temeiul acestei legi, nu se mai acorda.

@Manole Dumitru: Am citit cauza Anghel c/ Romaniei si pot sa va spun ca, dupa parerea mea, seamana da nu rasare, lucru pe care am sa-l explic.
O prima mare diferenta este aceea regimul contraventiei in discutie in cauza CEDO interfera cu domeniul penal caz in care situatia prezumtiilor in interpretarea art. 6&1 din Conventie se schimba radical conform precizarilor Curtii de la paragraful 52 din speta. Astfel prezumtia de legalitate nu mai poate prevala celei de nevinovatie. Nu este si cazul dumneavoastra. Atentie nu se impune regimul penal celui civil cum ati zis dumneavoastra. Se califica mai intai speta ca fiind de regim penal sau civil si se aplica apoi regulile specifice.
A doua mare diferenta este ca domnul Anghel dispunea de doi martori de a caror marturie nu a fost lasat sa beneficieze in instanta de fond. Inteleg ca dumneavoastra totusi nu aveti martori.
Nici sub aspect procedural cauza nu seamana deoarece resortisanul a pierdut si la fond si la recurs, iar instanta de recurs nu i-a dat prilejul sa completeze declaratiile martorilor in mod nejustificat la fel ca si instanta de fond. Nu e cazul dumneavoastra din nou.
Mai sunt si alte diferente dar nu vreau sa ma intind inutil insa daca doriti le discutam.
Ce a judecat instanta de recurs investita in dosarul dumneavoastra in alte dosare nu este relevant, argumentul nefiind admisibil.
Oricum repet CEDO nu va garanteaza solutia, deci nu analizeaza temeinicia judecatii instantelor nationale considerand ca acestea sunt mai competente decat ea sa faca acest lucru, ci doar daca au fost respectate regulile procesului echitabil, asa cum a stabilit prin jurisprudenta sa pe terenul art. 6&1 din Conventie.

Acum nimic nu va impiedica sa promovati actiune la CEDO insa, daca lucrurile stau asa cum le-ati prezentat pana acum, nu aveti in opinia mea nici o sansa. O sa asteptati 5-7 ani degeaba si o sa va alegeti cu decizie de inadmisibilitate.

@eugen82: Cunosc foarte bine hotararea pilot din cauza Maria Atanasiu c/ Romaniei si sa stiti ca nici pe terenul P1-1 (art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie) Curtea (CEDO) nu judeca pe fond. Acolo Romania a fost condamnata deoarece Statul Roman a creat prin cadrul legislativ adoptat unei categorii de persoane o speranta legitima de a obtine niste despagubiri, insa acordarea acestora a ramas iluzorie. Adica pe scurt, daca statul a dat, practic, a recunoscut un drept de proprietate persoanelor indreptatite si astfel nu mai poate sa-i lipseasca de bun decat prin expropriere. Deci sustin in continuare ca nu este analizat fondul de catre CEDO, decat in mod limitat relativ la drepturile din Conventie.

Toate bune si frumoase insa nu vad cum a fost incalcat dreptul la un proces echitabil. Faptul ca instanta de recurs a casat sentinta instantei de fond nu reprezinta neaparat o incalcare a art. 6 din Conventie (CEDO).
Pe de alta parte nu agentul constatator trebuie sa produca probe, deoarece procesul verbal de constatare a contraventiei se bucura de prezumtia de legalitate. Nu contest, in realitate, s-ar putea sa aveti dreptate, sa fie un abuz, insa judecatorul judeca pe ceea ce are la dosar.
Oricum Curtea (CEDO) s-a decalarat de nenumarate ori necompetenta sa judece cauza pe fondul ei. Art. 6 din Conventie nu se refera la corectitudinea solutiei adoptate de instantele nationale ci la corectitudinea desfasurarii procesului. CEDO nu cenzureaza solutiile instantelor nationale ci verifica doar daca acestea si-au desfasurat activitatea conform Conventiei.

@eugen82: Constructia dumneavoastra a fost desfiintata prin dispozitie de primar si odata cu ea s-a stins si dreptul dumneavoastra de folosinta asupra terenului din domeniul public al unitatii administrativ teritoriale. Ulterior dumneavoastra ati demarat o actiune in contencios administrativ pentru anularea dispozitiei primarului. Deoarece dispozitia primarului este un act administrativ unilateral el se bucura de prezumtia de legalitate. Adica pana nu se constata nelegalitatea lui el este perfect valabil producand consecinte juridice. Una din consecintele juridice consta in emiterea hotararii de consiliu local privind concesionarea terenului catre SRL.
Trebuie sa amintim aici ca in conformitate cu prevederile art. 33 din Legea 50/1991 unele constructii edificate pe domeniul public pot fi demolate pe cale administrativa.
Daca totusi dispozitia de primar este anulata se poate pune problema anularii hotararii de consiliu local ca act subsecvent, pe baza principiului nulitatea actului principal duce la nulitatea actelor subsecvente acestuia. Insa aici este implicat un drept de folosinta ce este considerat un bun in sensul art. 1 din Primul Protocol Aditional la Conventie, iar daca SRL-ul a fost de buna credinta, adica dumneavoastra nu reusiti sa probati ca avea cunostinta de situatia litigioasa a terenului, prin retragerea concesiunii s-ar aduce atingere drepturilor ce intra in sfera de protectie a prevederilor amintite.
Deci in toate cazurile dumneavoastra nu mai puteti fi repus in situatia anterioara si ar trebui sa va orientati catre despagubiri (daune-interese,beneficiu nerealizat, despagubiri morale, etc.)