Media Intră în comunitate
avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 610 soluții astăzi

Conferință avocatnet.ro: Noile reguli de TVA aplicabile în comerțul online - Probleme și soluții. Lectori: Viboal FindEx. Joi, 21 Octombrie, ora 11:00Rezervă loc și participă → 

Forum Discuţii juridice Drept penal - probleme serioase cu ... Grefier arhivar - bibliografie concurs: regulament ...
Discuție deschisă în Drept penal - probleme serioase cu dreptul

Grefier arhivar - bibliografie concurs: regulament interior parchet

Buna ziua!

Vreau sa ma inscriu la concursul pt ocuparea postului de grefier arhivar la pca craiova si printre subiectele tematicii de concurs imi trebuie si Ordinul nr.529/C/21.02.2007 privind regulamentele interioare in parchete, pe care pur si simplu nu il gasesc nicaieri! ce gasesc pe net sunt numai anunturi de concurs din diverse locatii #-o#-o#-o

il are cineva?

Cel mai recent răspuns: relav_2010 , utilizator 14:14, 27 Septembrie 2010
Ordin nr. 529/2007
din 21/02/2007


privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 154 din 05/03/2007


Actul a intrat in vigoare la data de 05 martie 2007

Tematici

Înfiinţare
Organizare şi Funcţionare
Organizare judecătorească




Având în vedere Propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 4.333/C/2006 din 18 decembrie 2006 privind proiectul de Regulament de ordine interioară al parchetelor şi Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 815 din 21 decembrie 2006, prin care a fost avizat favorabil proiectul de regulament,
în temeiul art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,


ministrul justiţiei emite următorul ordin:


Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - La intrarea în vigoare a prezentului regulament se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.850/C/2004 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a parchetelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.087 din 23 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Art. 3. - Secţia de resurse umane şi documentare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Ministrul justiţiei,
Monica Luisa Macovei


Bucureşti, 21 februarie 2007.
Nr. 529/C.


ANEXÃ

REGULAMENT
de ordine interioară al parchetelor
Regulament
din 21/02/2007


de ordine interioară al parchetelor


Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 154 din 05/03/2007


Actul a intrat in vigoare la data de 05 martie 2007

Tematici

Înfiinţare
Organizare şi Funcţionare
Organizare judecătorească




TITLUL I
Dispoziţii generale


Art. 1. - (1) Ministerul Public este parte componentă a autorităţii judecătoreşti, iar atribuţiile sale sunt prevăzute în Constituţia României, republicată, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi speciale.
(2) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Art. 2. - (1) Structura şi organizarea Ministerului Public sunt prevăzute în Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în alte legi speciale, precum şi în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.
(2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie, parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare, conform organigramei prevăzute în anexă.
(3) Parchetele militare sunt organizate după cum urmează: Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel; Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial şi parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.


TITLUL II
Ierarhia funcţiilor din cadrul Ministerului Public


Art. 3. - (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează cu următoarele categorii de personal:
a) procurori;
b) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;
c) funcţionari publici, inclusiv manageri publici;
d) personal auxiliar de specialitate;
e) personal militar din cadrul Secţiei parchetelor militare;
f) personal contractual, inclusiv consilieri pentru afaceri europene;
g) personal conex.
(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarea structură ierarhică privind procurorii:
a) procuror general;
b) prim-adjunct al procurorului general, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
c) adjunct al procurorului general, procurorii şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
d) consilierii procurorului general, dacă aceştia au calitatea de procuror;
e) procuror şef secţie;
f) procuror şef adjunct secţie;
g) procuror şef serviciu;
h) procuror şef birou;
i) procuror.
(3) Direcţia Naţională Anticorupţie are următoarea structură ierarhică privind procurorii:
a) procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asimilat prim-adjunctului procurorului general;
b) procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asimilat adjunctului procurorului general;
c) consilieri ai procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asimilaţi consilierilor procurorului general, dacă aceştia au calitatea de procurori;
d) procuror şef secţie;
e) procuror şef adjunct secţie;
f) procuror şef serviciu;
g) procuror şef birou;
h) procuror.
(4) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are următoarea structură ierarhică privind procurorii:
a) procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, asimilat prim-adjunctului procurorului general;
b) procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, asimilat adjunctului procurorului general;
c) consilieri ai procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, asimilaţi consilierilor procurorului general, dacă aceştia au calitatea de procurori;
d) procuror şef serviciu;
e) procuror şef birou;
f) procuror.
(5) Parchetul de pe lângă curtea de apel are următoarea structură ierarhică privind procurorii:
a) procuror general;
b) procuror general adjunct;
c) procuror şef secţie;
d) procuror şef serviciu, acolo unde este cazul;
e) procuror şef birou, acolo unde este cazul;
f) procuror.
(6) Parchetul de pe lângă tribunal are următoarea structură ierarhică privind procurorii:
a) prim-procuror;
b) prim-procuror adjunct;
c) procuror şef secţie;
d) procuror şef serviciu, acolo unde este cazul;
e) procuror şef birou, acolo unde este cazul;
f) procuror.
(7) Parchetul de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie are următoarea structură ierarhică privind procurorii:
a) prim-procuror;
b) prim-procuror adjunct;
c) procuror şef serviciu, acolo unde este cazul;
d) procuror şef birou, acolo unde este cazul;
e) procuror.
(8) Parchetul de pe lângă judecătorie are următoarea structură ierarhică privind procurorii:
a) prim-procuror;
b) prim-procuror adjunct;
c) procuror şef secţie, după caz;
d) procuror.
(9) Dispoziţiile alin. (5), (6) şi (8) se aplică în mod corespunzător şi parchetelor militare.
(10) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului structurii de parchet respective.
(11) Conducătorul fiecărui parchet este subordonat conducătorului structurii de parchet ierarhic superioare din aceeaşi circumscripţie.
(12) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi.
(13) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.
(14) Funcţiile personalului auxiliar de specialitate sunt următoarele:
a) grefier şef secţie;
b) prim-grefier;
c) grefier şef serviciu;
d) grefier cu studii superioare;
e) grefier cu studii medii;
f) grefier statistician;
g) grefier documentarist;
h) grefier arhivar;
i) grefier informatician;
j) grefier registrator.
(15) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al parchetelor funcţiile de agent procedural şi şofer.
(16) Funcţiile personalului economic şi administrativ sunt următoarele:
a) manager economic;
b) şef serviciu;
c) şef birou;
d) consilier;
e) auditor public intern;
f) referent;
g) muncitor calificat.
(17) Personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subordonează ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă legea nu prevede altfel.
(18) Personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul structurilor teritoriale de parchet se subordonează ierarhic conducătorului structurii de parchet respective.
(19) Specialiştii IT din cadrul parchetelor au calitatea de funcţionari publici sau de grefieri informaticieni, având atribuţii legate exclusiv de activitatea informatică a Ministerului Public şi de monitorizare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România. Conducătorii parchetelor asigură sprijinul logistic necesar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora.

TITLUL III
Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie


CAPITOLUL I
Structura şi conducerea Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie


Art. 4. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează:
a) Direcţia Naţională Anticorupţie;
b) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
c) Secţia de urmărire penală şi criminalistică;
d) Secţia judiciară;
e) Secţia de resurse umane şi documentare;
f) Secţia parchetelor militare;
g) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe;
h) Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei;
i) Biroul de informare publică şi relaţii cu presa;
j) Departamentul economico-financiar şi administrativ;
k) Serviciul de audit public intern;
l) Biroul juridic;
m) Compartimentul documentelor clasificate;
n) Unitatea de implementare a programelor PHARE (UIP).
(2) În cadrul structurilor de parchet pot funcţiona direcţii, secţii, servicii, birouri şi alte compartimente de specialitate.
(3) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi. În activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Direcţia Naţională Anticorupţie este organizată în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se înfiinţează şi se desfiinţează prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
(6) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ajutat de un procuror şef adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(7) Structura Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se stabileşte prin ordin al procurorului şef, cu avizul ministrului justiţiei.
(8) Organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorism se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorism, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 5. - (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri, numiţi prin ordin al procurorului general.
(3) Fiecare secţie este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de 1 sau 2 procurori şefi adjuncţi secţie, numărul acestora fiind stabilit prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt organizate ierarhic. Procurorii din cadrul fiecăruia dintre aceste compartimente sunt subordonaţi procurorului şef secţie, serviciu sau birou, după caz. Procurorul şef birou este subordonat procurorului şef serviciu, care la rândul său este subordonat procurorului şef secţie, respectiv adjuncţilor acestora.
(5) Personalul din cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate este subordonat procurorului şef secţie, serviciu sau birou ori şefului serviciu ori birou sau adjuncţilor acestora, după caz.
Art. 6. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) conduce, coordonează şi răspunde de activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor din subordine, luând măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a acestora;
b) conduce Direcţia Naţională Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii;
c) conduce Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin intermediul procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
d) numeşte şi revocă, prin ordin, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii;
e) exercită direct sau prin procurori anume desemnaţi controlul asupra tuturor parchetelor;
f) este ordonator principal de credite;
g) exercită atribuţii de coordonare şi control al administrării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din punct de vedere economico-financiar;
h) coordonează elaborarea proiectului de buget anual al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Ministerului Public;
i) reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu organizaţiile neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din ţară şi din străinătate, precum şi în relaţiile internaţionale;
î) participă la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite şi ale Curţii Constituţionale, iar în cazul imposibilităţii de participare, deleagă pe prim-adjunctul său ori pe un alt procuror;
j) participă la şedinţele oricărui complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, când consideră necesar, sau desemnează procurorii care participă la aceste şedinţe;
k) emite ordine cu caracter intern;
l) convoacă Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezidează această adunare, în condiţiile legii;
m) convoacă şi prezidează şedinţele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
n) soluţionează conflictele de competenţă, potrivit legii;
o) repartizează procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe secţii, servicii şi birouri, precum şi în orice alte compartimente de activitate;
p) înfiinţează/desfiinţează, prin ordin, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, secţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia secţiilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
q) înfiinţează/desfiinţează, prin ordin, servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate, cu avizul ministrului justiţiei, cu excepţia serviciilor, birourilor sau a altor compartimente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
r) analizează activitatea în domeniu a procurorilor Ministerului Public;
s) dispune delegarea procurorilor în interesul serviciului, potrivit legii;
ş) încadrează personalul auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual şi dispune delegarea, transferarea, suspendarea, încetarea contractului individual de muncă şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru acest personal, în condiţiile legii, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
t) emite aviz conform pentru numirea şi revocarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor, şi retrage avizul conform ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară care nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu;
ţ) stabileşte, prin ordin, indemnizaţiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, după caz, precum şi alte drepturi pentru personalul, altul decât procurorii, din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel;
u) acordă salarii de merit şi premii personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
v) propune ministrului justiţiei aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, potrivit legii;
x) prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei raportul anual privind activitatea Ministerului Public;
y) stabileşte, prin ordin, cu avizul ministrului justiţiei, regulamentul de atribuire a locuinţelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Public.
(2) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
Art. 7. - (1) Prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general acţionează pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor şi măsurilor dispuse de procurorul general; coordonează, controlează, răspund şi îndrumă activitatea secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete.
(2) Repartizarea atribuţiilor între prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general este stabilită prin ordin al procurorului general.
(3) În perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei acestuia sau al imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general. Prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea celor care exercită conducerea Ministerului Public în cazul absenţei sau al imposibilităţii exercitării funcţiei concomitent de către procurorul general, prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general.
Art. 8. - Prim-adjunctul procurorului general, respectiv adjunctul procurorului general au următoarele atribuţii:
a) exercită atribuţiile procurorului general în cazul absenţei acestuia sau în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea;
b) îndeplinesc sarcinile dispuse de procurorul general;
c) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a) şi b).
Art. 9. - (1) Consilierii îl ajută pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la îndeplinirea atribuţiilor privind activitatea Ministerului Public.
(2) Consilierii procurorului general au următoarele atribuţii:
a) asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor şi dispoziţiilor date de procurorul general;
b) efectuează sau participă la realizarea unor studii, evaluări, sinteze şi alte lucrări privind activitatea Ministerului Public, stabilite prin ordinul procurorului general;
c) examinează şi propun soluţii privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Public;
d) din ordinul procurorului general, asistă la primirea în audienţă de către acesta a unor persoane şi informează asupra posibilităţilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte structuri ale Ministerului Public;
e) examinează proiecte de acte normative ori note de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora;
f) examinează şi supun aprobării procurorului general, din dispoziţia acestuia, analizele semestriale şi anuale privind activitatea Ministerului Public, întocmite de procurorii şefi ai direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi ai altor compartimente de activitate;
g) consilierii procurorului general care au şi calitatea de procuror pot examina, din ordinul procurorului general, legalitatea unor soluţii date de procurorii din cadrul Ministerului Public, formulând propuneri pe care le prezintă procurorului general;
h) răspund de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).
(3) Consilierii procurorului general îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul general.
Art. 10. - (1) Procurorii din cadrul tuturor parchetelor au atribuţiile care decurg din prevederile Codului de procedură penală, legile speciale şi prevederile prezentului regulament.
(2) Procurorii anume desemnaţi de procurorul general au următoarele atribuţii de control:
a) examinează din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângerile împotriva măsurilor luate sau împotriva actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi plângerile împotriva măsurilor luate sau împotriva actelor efectuate de procurori şi care sunt supuse controlului ierarhic şi propun măsuri potrivit legii;
b) examinează conflictele de competenţă, precum şi orice alte incidente legate de conflictele de competenţă materială şi după calitatea persoanei şi propun măsuri potrivit legii;
c) soluţionează cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel, potrivit legii;
d) efectuează activităţi de control, în condiţiile legii, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
e) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).


CAPITOLUL II
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism


SECŢIUNEA 1
Conducerea, structura şi atribuţiile Direcţiei de Investigare
a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism


Art. 11. - (1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, denumită în continuare Direcţia, ca structură cu personalitate juridică specializată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizată în structură centrală şi structură teritorială, realizează urmărirea penală în cauzele de criminalitate organizată şi terorism şi în alte cauze date în competenţa sa, potrivit legii.
(2) Procurorul şef al Direcţiei este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Procurorul şef al Direcţiei are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu, luând sau, după caz, propunând procurorului general măsurile care se impun;
b) este ordonator secundar de credite şi, în exercitarea atribuţiilor sale, emite ordine cu caracter intern;
c) pe baza unor criterii obiective şi potrivit specializării, repartizează procurorilor din subordine spre soluţionare dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în cadrul structurii centrale, potrivit legii;
d) dispune preluarea, în condiţiile legii, la structura centrală pentru efectuarea urmăririi penale, a cauzelor de competenţa serviciilor şi birourilor teritoriale ale Direcţiei;
e) analizează anual activitatea din cadrul Direcţiei şi întocmeşte un raport pe care îl prezintă procurorului general în vederea luării măsurilor care se impun pentru îmbunătăţirea activităţii;
f) analizează legalitatea soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată, în cauzele cu învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv;
g) ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi eficientizarea activităţii Direcţiei;
h) propune ministrului justiţiei aprobarea prin ordin a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii;
i) organizează în cadrul structurii centrale, prin ordin, servicii, birouri şi compartimente conduse de procurori şefi; în circumscripţia teritorială a parchetelor de pe lângă curţile de apel înfiinţează, prin ordin, servicii teritoriale conduse de procurori şefi; înfiinţează sau desfiinţează birouri teritoriale în circumscripţia teritorială a parchetelor de pe lângă tribunale;
j) recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie delegarea procurilor la Direcţie;
k) stabileşte, prin ordin, numărul specialiştilor, personalului auxiliar de specialitate şi al personalului economic şi administrativ, încadrat în serviciile, birourile ori compartimentele înfiinţate la nivelul structurii centrale sau în serviciile şi birourile teritoriale, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii, în limita numărului total de posturi;
l) numeşte, prin ordin, cu avizul miniştrilor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală;
m) stabileşte, prin ordin, structura şi atribuţiile Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor, organizează, coordonează şi răspunde de activitatea acestuia;
n) propune procurorului general acordarea de salarii de merit şi alte sporuri la salariu pentru procurori, specialişti, personalul auxiliar de specialitate, economic şi administrativ;
o) conduce activitatea compartimentului de specialişti din cadrul Direcţiei;
p) ia măsuri pentru respectarea programului de activitate de către întreg personalul Direcţiei, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuţiilor;
q) îndeplineşte atribuţii stabilite de lege sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
r) răspunde de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-q).
(4) Procurorul şef adjunct al Direcţiei, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, are următoarele atribuţii:
a) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef al Direcţiei şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) exercită atribuţiile procurorului şef al Direcţiei, în absenţa acestuia;
c) exercită atribuţiile dispuse de procurorul şef al Direcţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) răspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).
(5) În activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei este ajutat de 2 consilieri asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(6) Consilierii îl ajută pe procurorul şef direcţie la îndeplinirea atribuţiilor Direcţiei şi în acest scop au următoarele atribuţii:
a) asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor şi dispoziţiilor date de procurorul şef al Direcţiei;
b) efectuează sau participă la realizarea unor studii, evaluări, sinteze şi alte lucrări privind activitatea Direcţiei, din dispoziţia procurorului şef direcţie;
c) examinează şi propune soluţii privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei;
d) din dispoziţia procurorului şef direcţie, asistă la primirea în audienţă de către acesta a unor persoane şi informează asupra posibilităţilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte compartimente ale Direcţiei;
e) examinează proiecte de acte normative ori note de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora;
f) îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul şef direcţie;
g) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-f).
(7) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou din cadrul structurii centrale sau teritoriale a Direcţiei au următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspund de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului sau a biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;
c) soluţionează lucrările serviciului/biroului cu grad de complexitate ridicat;
d) îndeplinesc orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii Direcţiei;
e) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).


SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile serviciilor şi birourilor din cadrul structurii centrale
a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism


Art. 12. - (1) Structura Direcţiei se stabileşte prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, cu avizul ministrului justiţiei. Serviciile, birourile şi compartimentele se înfiinţează şi se desfiinţează în funcţie de natura, volumul, complexitatea şi specificul activităţii desfăşurate.
(2) Serviciile, birourile şi compartimentele sunt conduse de procurori şefi, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel.
(3) Procurorii din cadrul Direcţiei au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţele de judecată competente;
b) supraveghează şi controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate din dispoziţia şi în numele lor de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară în cauzele prevăzute la lit. a);
c) dispun efectuarea de către specialişti a constatărilor tehnico-ştiinţifice sau clarificarea de către aceştia a unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală;
d) pot participa la şedinţe de judecată, în condiţiile legii;
e) exercită orice alte atribuţii stabilite de lege sau prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori;
f) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).
Art. 13. - (1) Biroul judiciar este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din acest birou au următoarele atribuţii:
a) participă la şedinţele de judecată având ca obiect cereri sau cauze de competenţa Direcţiei, în condiţiile legii;
b) examinează soluţiile pronunţate şi exercită căile de atac prevăzute de lege;
c) întocmesc evidenţa apelurilor şi recursurilor penale declarate de structura centrală şi de structurile teritoriale şi asigură comunicarea soluţiilor date în apel sau recurs;
d) rezolvă lucrările repartizate;
e) analizează legalitatea propunerilor procurorului din faza de urmărire penală, respinse de instanţă, şi propune conducerii Direcţiei măsuri pentru înlăturarea deficienţelor;
f) întocmesc evidenţa cazurilor de achitare sau restituire şi întocmesc rapoartele de analiză asupra acestor soluţii;
g) analizează cazurile de neaplicare unitară a legii în practica instanţelor de judecată şi sesizează compartimentul de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
h) sesizează conducerea Direcţiei cu privire la problemele deosebite dezbătute în şedinţele de judecată;
i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de conducerea Direcţiei, în domeniul de competenţă;
j) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-i).
Art. 14. - (1) Biroul de asistenţă judiciară internaţională este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:
a) colaborează direct cu structuri similare, româneşti şi străine, constând în schimburi reciproce de informaţii şi orice alte acte de asistenţă judiciară internaţională de acest fel;
b) asigură asistenţa judiciară internaţională, potrivit legii, în cauzele privind infracţiunile de competenţa Direcţiei, cooperând direct în acest scop cu autorităţile străine competente, precum şi cu alte structuri din cadrul parchetelor şi cu autorităţile şi instituţiile publice româneşti cu atribuţii în domeniu;
c) orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale;
d) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).
Art. 15. - (1) Biroul de studiere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează săvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:
a) efectuează operaţiuni de centralizare, analizare şi valorificare a datelor şi informaţiilor privind criminalitatea organizată şi terorismul, la nivel naţional;
b) îndrumă activitatea de centralizare, analizare şi valorificare a datelor privind criminalitatea organizată şi terorismul, desfăşurată de serviciile şi birourile teritoriale de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate;
c) organizează şi administrează baza de date privind criminalitatea organizată şi terorismul;
d) culeg şi centralizează datele privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în cadrul Direcţiei;
e) analizează şi valorifică datele culese şi centralizate în vederea elaborării studiilor privind cauzele care generează şi a condiţiilor care favorizează săvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism;
f) colaborează cu structuri şi organisme similare din ţară şi din străinătate în vederea schimbului de date şi informaţii pentru elaborarea studiilor şi analizelor privind cauzele care generează şi a condiţiilor care favorizează săvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, precum şi a prognozelor privind evoluţia fenomenului infracţional specific;
g) elaborează prognoze privind evoluţia fenomenului infracţional specific;
h) participă în grupuri de lucru pentru elaborarea modificărilor legislative;
i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale;
j) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-i).


SECŢIUNEA a 3-a
Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor


Art. 16. - (1) Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor este condus de un procuror şef asimilat procurorului şef serviciu.
(2) Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor are următoarele atribuţii:
a) elaborează metodologia referitoare la activitatea de urmărire penală în cauze complexe privind criminalitatea organizată şi terorismul;
b) desfăşoară activităţi specifice de pregătire a procurorilor şi a altor categorii de personal, în cooperare cu Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit programelor acestuia;
c) asigură, la cerere, pe bază de protocol, activităţi de consultanţă şi pregătire profesională pentru alte instituţii cu atribuţii de cercetare penală;
d) asigură, la cerere, cursuri de pregătire şi specializare pentru procurorii care îşi manifestă intenţia de a-şi desfăşura ulterior activitatea în cadrul Direcţiei şi pentru judecătorii care doresc să promoveze la instanţe care judecă dosare de competenţa Direcţiei;
e) cooperează cu structuri similare de pregătire a personalului cu atribuţii în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului, din ţară şi străinătate;
f) colectează date şi informaţii necesare pregătirii procurorilor şi creşterii eficienţei activităţii de urmărire penală;
g) organizează activităţi cu caracter didactic, în conformitate cu competenţele Direcţiei;
h) acordă asistenţă structurii centrale şi structurilor teritoriale ale Direcţiei, în domeniul de competenţă al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor;
i) exercită orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin dispoziţiile conducerii Direcţiei.


SECŢIUNEA a 4-a
Compartimentul de specialişti


Art. 17. - (1) În cadrul Direcţiei sunt numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, cu avizul miniştrilor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) au calitatea de funcţionar public şi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici.
(3) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei.
(4) Specialiştii au următoarele atribuţii:
a) întocmesc, din dispoziţia scrisă a procurorului de caz, constatarea tehnico-ştiinţifică;
b) din dispoziţia procurorilor Direcţiei, pot oferi clarificări cu privire la aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală;
c) îndeplinesc orice alte atribuţii specifice compartimentului, din dispoziţia procurorilor Direcţiei;
d) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-c).
(5) Delegarea specialiştilor în teritoriu se poate dispune de procurorul şef al Direcţiei, pe baza solicitării motivate a şefilor de servicii sau birouri teritoriale.


SECŢIUNEA a 5-a
Serviciile şi birourile teritoriale


Art. 18. - (1) Serviciile teritoriale care funcţionează la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel sunt conduse de procurori şefi serviciu.
(2) Procurorii şefi ai serviciilor teritoriale au următoarele atribuţii:
a) organizează, conduc, controlează şi răspund de activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcţiei luarea măsurilor care se impun;
b) repartizează, după criterii obiective şi conform principiului specializării procurorilor din subordine, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate;
c) soluţionează plângerile împotriva soluţiilor procurorilor, potrivit legii;
d) îndeplinesc sarcinile dispuse în condiţiile legii de procurorii ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale.
(3) Procurorii din serviciile teritoriale au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţele de judecată competente;
b) conduc şi controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate din dispoziţia lor în cadrul serviciului de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară în cauzele privind infracţiunile de competenţa lor;
c) participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
d) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori, date în conformitate cu legea sau prevăzute în legi speciale;
e) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).
Art. 19. - (1) Birourile teritoriale care funcţionează la nivelul parchetului de pe lângă tribunal sunt conduse de procurori şefi birou.
(2) Procurorii şefi ai birourilor teritoriale îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 18 alin. (2).
(3) Procurorii din cadrul birourilor teritoriale au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizează instanţele de judecată competente;
b) conduc şi controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate din dispoziţia procurorilor din cadrul biroului de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară în cauzele privind infracţiunile de competenţa acestor birouri;
c) pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
d) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori, date în conformitate cu legea sau prevăzute în legi speciale;
e) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).


CAPITOLUL III
Secţia de urmărire penală şi criminalistică


SECŢIUNEA 1
Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei de urmărire
penală şi criminalistică


Art. 20. - (1) Secţia de urmărire penală şi criminalistică este condusă de un procuror şef, ajutat de un procuror şef adjunct.
(2) Secţia de urmărire penală şi criminalistică îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală şi coordonarea activităţii de urmărire penală, precum şi cu activitatea de criminalistică, potrivit legii.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea eficientă a activităţii;
b) repartizează, pe baza unor criterii obiective şi potrivit specializării procurorilor din secţie, spre soluţionare dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în secţie, potrivit legii;
c) exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi serviciu;
d) examinează lucrările procurorilor din secţie;
e) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie;
f) exercită orice atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului sau a biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;
c) soluţionează dosare, conform specializării proprii;
d) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de conducerea secţiei sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prevăzute în legi speciale.
(6) Procurorii şefi serviciu sunt subordonaţi direct procurorului şef secţie.
Art. 21. - Secţia de urmărire penală şi criminalistică are următoarea structură:
A. Serviciul de urmărire penală:
a) Biroul de urmărire penală;
b) Biroul criminalistică;
B. Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:
a) Biroul de combatere a infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
b) Biroul pentru coordonarea activităţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.


SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de urmărire penală


Art. 22. - (1) Biroul de urmărire penală este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor;
b) efectuează urmărirea penală în cauzele preluate în condiţiile legii de la structurile de parchet din teritoriu;
c) întocmesc analiza activităţii secţiei şi evoluţia indicatorilor statistici;
d) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de procurorii ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale;
e) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).
(3) Procurorii din cadrul acestui birou anume desemnaţi de procurorul general îndeplinesc următoarele atribuţii de control:
a) examinează din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângerile împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi plângerile împotriva măsurilor sau actelor efectuate de procurori şi care sunt supuse controlului ierarhic şi propun măsuri potrivit legii;
b) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de coordonare şi control, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradări de bunuri, cu consecinţe deosebit de grave sau care au avut ca urmare un dezastru, precum şi alte asemenea situaţii stabilite prin ordin al procurorului general;
c) examinează conflictele de competenţă, precum şi orice alte incidente legate de conflicte de competenţă materială şi după calitatea persoanei şi propun măsuri potrivit legii;
d) soluţionează cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel, potrivit legii;
e) efectuează activităţi de control, în condiţiile legii, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-e).


SECŢIUNEA a 3-a
Biroul de criminalistică


Art. 23. - (1) Biroul de criminalistică este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii acestui birou au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul şef secţie, potrivit legii;
b) participă la instrumentarea unor cauze penale complexe, care implică aplicarea metodelor ştiinţifice şi a mijloacelor tehnice criminalistice, şi acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor care desfăşoară activitatea de urmărire penală proprie în cauze cu un grad mare de complexitate, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală;
c) organizează evidenţa centralizată a cauzelor privind infracţiuni săvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane aflate în evidenţa cauzelor cu autori neidentificaţi;
d) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi în străinătate cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni;
e) asigură efectuarea lucrărilor criminalistice de laborator;
f) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind folosirea de către procurori a mijloacelor criminalistice şi propun măsuri pentru valorificarea acestora;
g) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevăzute în legi speciale;
h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).
(3) În cadrul biroului de criminalistică îşi desfăşoară activitatea tehnicieni criminalişti asimilaţi personalului auxiliar de specialitate conform art. 91 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Tehnicienii criminalişti prevăzuţi la alin. (3) au următoarele atribuţii:
a) însoţesc procurorul criminalist sau alt procuror anchetator la cercetarea la faţa locului, în cazul săvârşirii unor infracţiuni contra vieţii, al morţilor suspecte, accidentelor de muncă cu victime sau în alte situaţii care impun prezenţa procurorului, asigurând executarea fotografiilor judiciare şi a înregistrărilor video prin folosirea tehnicii din dotare, sub îndrumarea exclusivă a procurorului;
b) execută lucrări de laborator;
c) execută planşe foto;
d) asigură asistenţa tehnică a înregistrărilor audio şi video, decriptarea casetelor audio şi video, procesarea imaginilor foto şi video în cursul anchetei desfăşurate de procuror;
e) întreţin aparatura din dotarea laboratorului de criminalistică şi a cabinetelor din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale şi gestionează materialele consumabile;
f) organizează şi ţin evidenţa materialelor fotosensibile audiovideo şi asigură conservarea celor utilizate în anchetă;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii, din dispoziţia procurorului, în condiţiile legii;
h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).


SECŢIUNEA a 4-a
Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public
în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală


Art. 24. - (1) Biroul de combatere a infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din acest birou au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală şi sesizează instanţa de judecată în cauzele având ca obiect infracţiuni vizând drepturile de proprietate intelectuală săvârşite de persoanele care atrag competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în alte cauze, potrivit legii; pot participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii;
b) monitorizează cauzele declanşate prin acţiuni comune cu alte instituţii, pe baza informării periodice de către procurorii anume desemnaţi de la unităţile de parchet din teritoriu, cu privire la stadiul soluţionării dosarelor şi a măsurilor dispuse;
c) evaluează activitatea în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
d) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevăzute în legi speciale;
e) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-d).
Art. 25. - (1) Biroul pentru coordonarea activităţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din acest birou au următoarele atribuţii:
a) asigură coordonarea instituţiilor implicate în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, pentru eficientizarea combaterii criminalităţii în domeniu;
b) examinează soluţiile dispuse de parchet în cauzele privind încălcările drepturilor de proprietate intelectuală, în vederea uniformizării practicii judiciare;
c) coordonează activitatea de specializare în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală a procurorilor desemnaţi pentru soluţionarea cauzelor în acest domeniu;
d) elaborează buletinul jurisprudenţei în domeniu;
e) întocmesc evaluarea anuală şi semestrială a stării infracţionale în domeniul proprietăţii intelectuale;
f) elaborează metodologii privind tehnicile şi metodele specifice de investigare a infracţiunilor în acest domeniu;
g) asigură difuzarea la nivelul parchetelor din teritoriu a materialelor elaborate;
h) participă la întocmirea şi dezbaterea proiectelor de modificare a legilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
i) formulează propuneri conducerii Ministerului Public, în vederea eficientizării aplicării legislaţiei în domeniu;
j) îndeplinesc alte atribuţii stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevăzute în legi speciale;
k) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-j).


CAPITOLUL IV
Secţia judiciară


SECŢIUNEA 1
Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei judiciare


Art. 26. - (1) Secţia judiciară îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă.
(2) Secţia judiciară este condusă de un procuror şef, ajutat de un procuror şef adjunct.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun pentru desfăşurarea eficientă a activităţii;
b) repartizează, pe baza unor criterii obiective, procurorilor şi celuilalt personal din subordine spre soluţionare dosarele, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în secţie;
c) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie;
d) examinează lucrările procurorilor din secţie;
e) organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor procurorului general;
f) analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată şi informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declarării recursului în interesul legii;
g) întocmeşte semestrial analiza activităţii judiciare în cauzele penale şi civile;
h) rezolvă sesizările şi reclamaţiile în legătură cu activitatea judiciară penală şi civilă;
i) exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi serviciu;
j) exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de atribuţiile manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului/biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;
c) soluţionează dosare conform specializării proprii;
d) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia şefului ierarhic.
(6) Procurorii şefi serviciu sunt subordonaţi procurorului şef secţie.
Art. 27. - Secţia judiciară are următoarea structură:
A. Serviciul judiciar penal:
a) Biroul de recursuri penale în interesul legii;
b) Biroul de reprezentare;
B. Serviciul judiciar civil:
a) Biroul pentru recursuri civile în interesul legii;
b) Biroul de reprezentare.


SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul judiciar penal


Art. 28. - (1) Biroul de recursuri penale în interesul legii este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:
a) examinează, din oficiu sau la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei ori la cererea petiţionarilor, după caz, hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauze penale, în vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici judiciare neunitare;
b) examinează cererile de reducere a termenului de reabilitare formulate de persoanele interesate şi face propuneri corespunzătoare, potrivit legii;
c) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare sau de restituire şi propun măsuri corespunzătoare;
d) analizează chestiunile de drept care au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti;
e) propun introducerea şi întocmesc proiectele de recurs în interesul legii;
f) motivează şi redactează cererile de strămutare, din dispoziţia procurorului general;
g) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general sau din dispoziţia conducerii secţiei;
h) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de procurorul ierarhic superior;
i) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-h).
Art. 29. - (1) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:
a) asigură pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prevăzute de lege;
c) asigură participarea procurorilor la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale;
d) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii penale, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională, şi propun promovarea recursului în interesul legii în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale;
e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziţia conducerii secţiei;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de procurorul ierarhic superior;
g) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-f).


SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul judiciar civil


Art. 30. - (1) Biroul de recursuri civile în interesul legii este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:
a) asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile în cazurile prevăzute de lege sau de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) motivează şi redactează cererile de strămutare în cauzele prevăzute de lege;
c) asigură evidenţa şi analiza cauzelor civile având ca obiect acţiunile formulate în baza prevederilor art. 504 din Codul de procedură penală, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propun măsurile corespunzătoare;
d) examinează, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justiţiei, hotărârile judecătoreşti irevocabile, pronunţate în cauze civile, în vederea exercitării recursului în interesul legii;
e) propun introducerea şi întocmesc proiectele de recurs în interesul legii;
f) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziţia conducerii secţiei;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior;
h) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-g).
Art. 31. - (1) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou.
(2) Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuţii:
a) asigură pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile, potrivit legii;
b) exercită căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) asigură participarea procurorilor la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile;
d) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii civile, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională, şi propun promovarea recursului în interesul legii în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale;
e) întocmesc comunicările, evidenţele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziţia conducerii secţiei, serviciului sau biroului;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior;
g) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-f).


CAPITOLUL V
Secţia de resurse umane şi documentare


SECŢIUNEA 1
Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei
de resurse umane şi documentare


Art. 32. - (1) Secţia resurse umane şi documentare asigură îndeplinirea atribuţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind structura şi organizarea parchetelor, evidenţa personalului Ministerului Public şi administrarea carierei acestuia, precum şi a celor privind activitatea de analiză, studii şi documentare juridică, de cunoaştere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea, de centralizare şi prelucrare a datelor statistice şi a celor privind protecţia minorilor.
(2) Secţia este condusă de un procuror şef secţie ajutat de un procuror şef adjunct secţie.
(3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;
b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie;
c) repartizează procurorilor şi celuilalt personal din subordine, spre soluţionare, lucrările înregistrate în secţie;
d) exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi serviciu şi de procurorii şefi ai birourilor independente;
e) colaborează, în condiţiile legii, cu şefii structurilor de parchet cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia procurorilor;
f) asigură legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizării atribuţiilor privind organizarea concursurilor, selecţionarea, încadrarea, promovarea şi acordarea unor drepturi personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia procurorilor şi personalului asimilat acestora;
g) desemnează grefierii cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei, potrivit legii;
h) ia măsuri pentru asigurarea primirii de la Regia Autonomă "Monitorul Oficial", în ziua publicării, a monitoarelor oficiale în care sunt publicate legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, orice alte acte normative care prezintă interes pentru activitatea parchetelor şi decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului;
i) exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde pentru atribuţiile manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului/biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;
c) soluţionează lucrări conform specializării proprii;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia conducerii secţiei.
Art. 33. - Secţia de resurse umane şi documentare are următoarea structură:
A. Serviciul de documentare şi statistică judiciară:
a) Biroul de documentare;
b) Biroul de statistică judiciară;
c) Biblioteca.
B. Biroul de organizare şi resurse umane;
C. Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe;
D. Biroul de registratură generală, arhivă şi grefa.


SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de documentare şi statistică judiciară


Art. 34. - (1) Biroul de documentare este condus de un procuror şef birou.
(2) Biroul de documentare are următoarele competenţe:
a) efectuează studii în legătură cu problemele de drept ridicate de parchete;
b) studiază modul de aplicare a legii în domeniile de competenţa Ministerului Public, în special cazurile de aplicare greşită sau neunitară a unor dispoziţii legale, şi prezintă propuneri procurorului general;
c) elaborează lucrări cu caracter teoretic şi practic şi acordă sprijinul ştiinţific necesar secţiilor şi serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi parchetelor din subordine;
d) editează trimestrial revista "Pro-Lege" şi asigură difuzarea acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţară şi din străinătate;
e) colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe, pentru cunoaşterea legislaţiei şi a sistemelor judiciare ale altor ţări, cu deosebire ale celor din Uniunea Europeană, şi întocmeşte lucrări de sinteză privind rolul, atribuţiile şi perspectivele Ministerului Public;
f) participă, prin procurorul şef al Serviciului de documentare şi statistică judiciară, ca membru de drept, la şedinţele Consiliului ştiinţific;
g) procurorii care au întocmit note de studiu participă la şedinţele Consiliului ştiinţific;
h) întocmeşte lucrările de secretariat ale Consiliului ştiinţific;
i) asigură ducerea la îndeplinire a măsurilor luate în şedinţele Consiliului ştiinţific privind problemele de drept ridicate şi a celor stabilite de conducerea Ministerului Public în legătură cu valorificarea acestora;
j) elaborează proiectul Regulamentului de ordine interioară al parchetelor şi propune, când este cazul, modificarea şi completarea acestuia, potrivit normelor de tehnică legislativă;
k) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie criteriile care trebuie să stea la baza constituirii sistemului informaţional din cadrul Ministerului Public şi ia măsuri pentru actualizarea permanentă a acestuia;
l) coordonează activitatea de documentare juridică la nivelul Ministerului Public;
m) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru modificarea legislaţiei în domeniu;
n) asigură publicarea lucrărilor cu caracter criminologic întocmite de procurori în "Revista de criminologie, de criminalistică şi penologie" şi asigură comunicarea celor mai valoroase lucrări Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române şi instituţiilor de profil din ţară şi din străinătate;
o) elaborează note de studii cu privire la problemele controversate din practica judiciară şi le supune spre aprobare consiliului ştiinţific, cu sprijinul Biroului de documentare;
p) identifică şi evidenţiază necorelările din actele normative în vigoare, referitoare la minori, şi face propuneri corespunzătoare pentru modificarea legislaţiei;
q) elaborează măsuri şi strategii care să vizeze îmbunătăţirea activităţii parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie;
r) colaborează cu serviciile sociale specializate în protecţia drepturilor şi intereselor minorilor, în scopul sprijinirii activităţii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie, prin încheierea de protocoale şi acorduri de colaborare şi cooperare;
s) elaborează propuneri în scopul modificării actelor normative aplicabile în domeniu, în vederea creării unor norme de drept substanţial şi procesual, speciale pentru minori;
ş) evidenţiază trimestrial încălcarea drepturilor minorilor la instanţe şi parchete;
t) elaborează studii privind cauzele şi particularităţile delincvenţei juvenile, precum şi ale violenţei în familie şi formulează propuneri concrete pentru elaborarea de metode şi strategii în vederea combaterii acestor fenomene;
ţ) asigură difuzarea către toate structurile de parchet a materialelor realizate în îndeplinirea activităţilor prevăzute în această secţiune, inclusiv publicarea pe site-ul Ministerului Public;
u) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Art. 35. - (1) Biroul de statistică judiciară este condus de un procuror şef birou.
(2) Biroul de statistică judiciară are următoarele atribuţii:
a) centralizează, prelucrează şi arhivează informaţiile şi datele statistice privind activitatea infracţională;
b) asigură informaţiile, datele şi materialele necesare conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii şi altor reprezentanţi ai Ministerului Public;
c) întocmeşte formularele statistice;
d) organizează arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit legii;
e) evidenţiază măsurile de ocrotire luate faţă de minorii neinfractori, prevăzute de lege;
f) stabileşte, în colaborare cu alte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din cadrul Ministerului Justiţiei sau din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, beneficiare ale datelor statistice, indicatorii statistici privind fenomenul infracţional şi activitatea parchetelor şi propune instituirea, modificarea sau desfiinţarea unor formulare statistice;
g) centralizează datele din formularele statistice şi controlează exactitatea acestora;
h) îndrumă activitatea de statistică judiciară a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii şi a parchetelor militare;
i) asigură documentarea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare;
j) furnizează datele statistice solicitate de secţiile şi direcţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din cadrul Ministerului Justiţiei sau din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;
k) furnizează date Institutului Naţional de Statistică, în condiţiile legii, şi la solicitarea autorităţilor sau instituţiilor publice naţionale ori a altor organisme interne şi internaţionale interesate, pune la dispoziţia acestora date statistice privind starea criminalităţii şi activitatea parchetelor, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
l) exercită alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Art. 36. - (1) Biblioteca organizează şi gestionează fondul documentar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Biblioteca funcţionează potrivit Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi unui regulament propriu, aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Biblioteca este condusă de un şef birou.


SECŢIUNEA a 3-a
Biroul de organizare şi resurse umane


Art. 37. - (1) Biroul de organizare şi resurse umane este condus de un procuror şef birou.
(2) Biroul de organizare şi resurse umane are următoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel:
a) organizează şi ţine la zi evidenţa procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual al parchetelor, în raport cu numărul de posturi prevăzut în statele de funcţii şi de personal ale Ministerului Public, precum şi cu numărul de posturi aprobat prin legea bugetului de stat;
b) ţine evidenţa şi pune în aplicare ordinele şi deciziile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, precum şi ale procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în domeniul resurselor umane şi asigură informarea persoanelor din parchete cu privire la acestea;
c) întocmeşte şi depune la autorităţile competente dosarele de pensionare pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi documentaţia cerută de lege pentru
puteti sa lasati adresa dvs de mail si vi-l trimit eu
actualizarea pensiilor;
d) întocmeşte, completează, păstrează şi ţine evidenţa carnetelor de muncă pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a registrelor generale de evidenţă a salariaţilor;
e) întocmeşte rapoartele anuale cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici;
f) personalul din cadrul biroului participă în comisiile de concurs şi în cele de soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, personalul auxiliar de specialitate şi personalul contractual, stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
g) coordonează întocmirea şi actualizarea fişelor posturilor pentru personalul din cadrul Ministerului Public, în condiţiile legii;
h) întocmeşte şi actualizează statele de funcţii şi de personal ale Ministerului Public, ce se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii;
i) organizează şi coordonează activitatea de evaluare a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual;
j) arhivează, păstrează, selecţionează şi elimină documentele, potrivit legii şi Nomenclatorului arhivistic;
k) eliberează şi ţine evidenţa legitimaţiilor de serviciu şi a cartelelor de acces;
l) redactează şi prezintă procurorului general proiectele de ordine sau, după caz, deciziile de delegare a procurorilor din Ministerul Public şi a personalului auxiliar de specialitate, precum şi a altor categorii de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
m) întocmeşte documentaţia necesară în vederea suspendării din funcţie a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii;
n) organizează examenele şi concursurile pentru recrutarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
o) întocmeşte proiectele ordinelor sau, după caz, ale deciziilor de numire, promovare, detaşare, trecere în alte sectoare de activitate, transfer sau eliberare din funcţie a personalului de specialitate juridică, a funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a personalului auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
p) efectuează cercetări prealabile, exercită, stabileşte şi propune aplicarea unor sancţiuni administrative personalului auxiliar de specialitate, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigură documentaţia privind eliberarea acestora din funcţie;
q) întocmeşte şi prezintă procurorului general proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, precum şi ale personalului auxiliar de specialitate încadrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
r) examinează contestaţiile procurorilor şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale;
s) calculează drepturile băneşti cuvenite procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate ca urmare a majorărilor intervenite, a suspendării activităţii, pensionării, recalculării pensiilor şi a acordării salariilor de merit, în condiţiile legii;
ş) asigură gestionarea bazei de date cu privire la stabilirea drepturilor salariale şi ia măsuri în vederea organizării şi dezvoltării carierei funcţionarilor publici;
t) exercită atribuţiile ce derivă din aplicarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
ţ) ţine evidenţa militară a rezerviştilor şi întocmeşte lucrările de mobilizare la locul de muncă;
u) exercită alte atribuţii prevăzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.
Art. 38. - De asemenea, Biroul de organizare şi resurse umane mai are următoarele atribuţii:
a) evaluează permanent rezultatele obţinute în urma activităţii de perfecţionare continuă a procurorilor şi, în raport de aceasta, colaborează cu Institutul Naţional al Magistraturii, în scopul de a îmbunătăţi curricula formării profesionale continue;
b) asigură logistica formării profesionale continue descentralizate a procurorilor;
c) evaluează cel puţin o dată pe an volumul de activitate al parchetelor şi propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi;
d) stabileşte elementele de bază ale structurii organizatorice, respectiv descrierea şi cerinţele postului, interdependenţa dintre funcţiile de conducere şi cele de execuţie, relaţiile organizaţionale şi alte elemente;
e) supune spre aprobare măsurile metodologice şi organizatorice privind circulaţia proiectelor de ordine din sfera de competenţă a parchetului, precum şi constituirea unei evidenţe speciale a acestora, inclusiv în format electronic;
f) centralizează informaţiile privind responsabilităţile pe care le are Ministerul Public.


SECŢIUNEA a 4-a
Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe


Art. 39. - (1) Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe este condus de un procuror şef birou.
(2) Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe are următoarele atribuţii:
a) organizează, programează şi realizează activităţile de primire în audienţă a cetăţenilor;
b) aduce la cunoştinţă procurorului general, respectiv procurorilor şefi secţie sau direcţie, problemele deosebite apărute în cadrul audienţelor;
c) examinează şi repartizează secţiilor şi serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi celorlalte parchete corespondenţa de competenţa lor şi transmite autorităţilor şi instituţiilor publice lucrările de competenţa acestora, potrivit legii, înştiinţând petiţionarii;
d) primeşte, prin intermediul procurorului de serviciu, sesizările penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizări şi memorii ale cetăţenilor, depuse de aceştia direct la parchet;
e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.


SECŢIUNEA a 5-a
Biroul registratură generală, arhivă şi grefa


Art. 40. - (1) Biroul registratură, arhivă şi grefa este condus de un procuror şef birou.
(2) Biroul registratură, arhivă şi grefa şi are următoarele atribuţii:
a) realizează funcţia de registratură, înregistrează corespondenţa adresată procurorului general, adjuncţilor săi şi secţiilor şi distribuie corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) organizează, coordonează şi răspunde de activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulaţie şi păstrare a lucrărilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) realizează activităţile de arhivă, potrivit legii;
d) exercită orice alte atribuţii prevăzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.


CAPITOLUL VI
Secţia parchetelor militare


SECŢIUNEA 1
Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei parchetelor militare


Art. 41. - (1) Secţia parchetelor militare îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală şi supravegherea activităţii de cercetare penală efectuate de organele de cercetare penală speciale centrale ale Ministerului Apărării şi ale celorlalte structuri militare, precum şi cele în legătură cu participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa instanţelor militare, potrivit legii.
(2) Secţia este condusă de un procuror militar şef secţie, ajutat de un procuror militar şef adjunct secţie.
(3) Procurorul militar şef secţie are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează, îndrumă şi răspunde pentru activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;
b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie;
c) repartizează, după criterii obiective, procurorilor din subordine, spre soluţionare, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în secţie;
d) exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi serviciu;
e) exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul militar şef secţie adjunct are următoarele atribuţii:
a) organizează, conduce, controlează şi răspunde pentru atribuţiile manageriale încredinţate de procurorul şef secţie;
b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) exercită atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia;
d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Procurorul militar şef serviciu are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;
c) soluţionează lucrări conform specializării proprii;
d) îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei sau prevăzute în legi speciale.
Art. 42. - Secţia parchetelor militare are următoarea structură:
A. Serviciul de urmărire penală şi judiciar;
B. Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ:
a) Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ;
b) Compartimentul informaţii clasificate.
SECŢIUNEA a 2-a
Serviciul de urmărire penală şi judiciar


Art. 43. - (1) Serviciul de urmărire penală şi judiciar este condus de un procuror militar şef serviciu.
(2) Procurorii din cadrul acestui serviciu au următoarele atribuţii:
a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa lor;
b) supraveghează activitatea de cercetare penală efectuată de organele de cercetare penală speciale centrale ale Ministerului Apărării şi ale celorlalte structuri militare în cauzele de competenţa instanţelor militare;
c) examinează plângerile împotriva măsurilor luate şi actelor de urmărire penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi propun măsuri corespunzătoare, în măsura în care această atribuţie le este delegată;
d) întocmesc lucrările în legătură cu cererile de asistenţă judiciară internaţională, potrivit legii;
e) îndrumă procurorii de la parchetele militare teritoriale care efectuează activităţi de urmărire penală, supravegherea cercetării penale şi activitate judiciară;
f) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice şi îndrumă, în acest sens, procurorii de la parchetele militare teritoriale;
g) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propun măsuri corespunzătoare;
h) organizează activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerul Apărării şi din cadrul celorlalte structuri militare, potrivit legii;
i) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de îndrumare şi coordonare, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradări de bunuri cu consecinţe deosebit de grave ori care au avut ca urmare un dezastru şi alte asemenea situaţii;
j) întocmesc analiza fenomenului infracţional şi evoluţia indicatorilor statistici, pe baza datelor proprii şi a celor primite de la parchetele militare;
k) elaborează metodologii criminalistice pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor din competenţa parchetelor militare;
l) organizează activitatea de cercetare criminologică, precum şi de valorificare a rezultatelor cercetării cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea;
m) asigură şi urmăresc pregătirea şi participarea procurorilor militari la judecarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzelor penale în care a fost învestită prin rechizitorii emise de procurorii militari;
n) exercită căile de atac, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunţate de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cauze în care au fost puse concluzii de către procurorii militari;
o) examinează hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în cauze penale şi propun introducerea recursului în interesul legii;
p) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum şi cazurile în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată în stare de arestare preventivă şi prezintă propuneri;
q) îndeplinesc orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii secţiei sau a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prevăzute în legi speciale;
r) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-q).


SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane,
economico-financiar şi administrativ


Art. 44. - (1) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ este condus de către un procuror militar şef serviciu.
(2) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale şi a altor drepturi cuvenite procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu;
b) redactează proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum şi lucrările pentru Ministerul Apărării referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distincţii militare, treceri în rezervă şi pensionarea procurorilor militari şi a personalului militar auxiliar, precum şi propunerile de promovare, transferare sau eliberare din funcţie a unor procurori militari, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
c) întocmeşte proiectele contractelor de muncă ale personalului auxiliar de specialitate şi examinează îndeplinirea condiţiilor legale pentru acordarea de grade şi trepte;
d) redactează proiectele ordinelor de modificare a drepturilor salariale, potrivit legii;
e) examinează contestaţiile procurorilor militari şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi propune măsuri;
f) organizează examenele şi concursurile pentru încadrarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate al Secţiei parchetelor militare;
g) întocmeşte lucrările de organizare-mobilizare şi cele de personal care decurg din reglementările militare.
(3) Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ este condus de un şef birou, ofiţer specialist.
(4) Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ are următoarele atribuţii:
a) efectuează analize economice şi face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri şi cheltuieli referitor la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
b) asigură plata integrală şi la timp a soldelor, salariilor şi a celorlalte drepturi băneşti cuvenite personalului Secţiei parchetelor militare, precum şi al parchetelor militare;
c) stabileşte drepturile de personal şi întocmeşte statele de plată, precum şi proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, după caz, scoaterea de la drepturile băneşti a personalului;
d) centralizează statele de plată a soldelor, salariilor şi a altor drepturi băneşti şi efectuează reţinerile către bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat, precum şi a contribuţiei pentru pensia suplimentară, ajutorul de şomaj şi altele, întocmind documentele necesare virării acestora, în cotele şi la termenele stabilite;
e) întocmeşte şi depune documentele privind cheltuielile de personal;
f) calculează, reţine şi depune garanţiile pentru gestionari;
g) întocmeşte documentaţia necesară calculării pensiilor;
h) asigură condiţiile de păstrare în deplină securitate a banilor şi a altor valori, a transportului acestora, precum şi de realizare a operaţiunilor de casă la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
i) întocmeşte actele justificative de plată a cheltuielilor de delegare şi transport;
j) execută lucrări privind acordarea avansului pentru mărci poştale, taxe poştale, expertize, deplasări, cheltuieli cu utilităţile şi altele asemenea;
k) organizează evidenţa operaţiunilor economico-financiare ale Secţiei parchetelor militare şi parchetelor militare, efectuează controlul privind modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la patrimoniul unităţii şi asigură informaţiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi gospodărirea mijloacelor financiare şi materiale;
l) organizează, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi dispoziţiilor Direcţiei financiare din cadrul Ministerului Apărării, contabilitatea în partidă dublă a activităţii economico-financiare şi de planificare desfăşurate la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
m) efectuează activităţile de inventariere a patrimoniului;
n) asigură legătura cu instituţiile publice şi societăţile comerciale ce deservesc parchetele militare;
o) urmăreşte realizarea decontărilor cu debitorii şi creditorii;
p) întocmeşte şi depune darea de seamă contabilă şi raportul explicativ;
r) realizează documentaţia necesară obţinerii resurselor financiare necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a Secţiei parchetelor militare, precum şi a parchetelor militare;
s) urmăreşte emiterea notelor de recepţie privind bunurile achiziţionate;
ş) stabileşte necesarul de carburanţi şi lubrifianţi, precum şi programul de întreţinere a tehnicii auto din dotare;
t) urmăreşte întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum şi de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz;
ţ) întocmeşte proiectele planurilor de investiţii, de reparaţii capitale şi curente, precum şi documentaţiile tehnice aferente;
u) pregăteşte documentaţia necesară pentru achiziţiile de bunuri şi prestări de servicii;
v) verifică realitatea consumurilor, precum şi cantităţile de materiale din facturile transmise pentru decontare şi execută recepţia bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate;
w) răspunde de realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor;
x) asigură necesarul de mijloace fixe, obiecte de inventar şi alte materiale necesare desfăşurării activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
y) stabileşte necesarul de rechizite, materiale şi alte bunuri destinate desfăşurării activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
z) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii secţiei sau prevăzute în legi speciale.


SECŢIUNEA a 4-a
Compartimentul informaţii clasificate


Art. 45. - (1) Compartimentul informaţii clasificate este organizat şi funcţionează potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu şi a reglementărilor militare în materie.
(2) Compartimentul informaţiilor clasificate este condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct procurorului militar şef secţie.
(3) Compartimentul informaţiilor clasificate asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea şi arhivarea informaţiilor clasificate pentru Secţia parchetelor militare.


CAPITOLUL VII
Serviciul de cooperare judiciară internaţională,
relaţii internaţionale şi programe


SECŢIUNEA 1
Atribuţiile, conducerea şi structura


Art. 46. - (1) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe realizează activităţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public, în special atribuţiile conferite prin lege Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală şi al asistenţei judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene.
(2) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe este condus de un procuror şef serviciu.
(3) Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea personalului din serviciu;
b) repartizează lucrările personalului serviciului, direct sau prin intermediul procurorilor şef birou, şi coordonează activitatea în vederea rezolvării lor;
c) exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de procurorii şefi birou;
d) asigură informarea operativă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la reflectarea în documentele organizaţiilor şi organismelor internaţionale a stării infracţionale din România şi a acţiunilor de combatere a acesteia;
e) participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor complexe sau de importanţă deosebită, date în competenţa serviciului;
f) soluţionează lucrări conform specializării proprii;
g) exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
b) repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa biroului şi verifică soluţionarea în termen a acestora;
c) transmite celorlalte structuri lucrările care privesc activitatea sau sunt de competenţa acestora;
d) soluţionează lucrări conform specializării proprii;
e) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii serviciului.
Art. 47. - Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe are următoarea structură:
A. Biroul de cooperare judiciară internaţională în materie penală;
B. Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE.


SECŢIUNEA a 2-a
Biroul de cooperare judiciară internaţională


Art. 48. - (1) Biroul de cooperare judiciară internaţională este condus de un procuror şef birou.
(2) Biroul de cooperare judiciară internaţională are următoarele atribuţii, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel:
a) răspunde de efectuarea lucrărilor şi de îndeplinirea obligaţiilor ce revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperării şi asistenţei judiciare internaţionale în materie penală şi al asistenţei judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, potrivit legii şi convenţiilor internaţionale la care ţara noastră este parte;
b) îndeplineşte rolul de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală în cazul cererilor care se referă la activităţi de urmărire penală, cu excepţia cererilor de extrădare, procedurilor de predare în baza unui mandat european de arestare şi a cererilor privind transferul de persoane condamnate, în condiţiile legii, ale normelor de drept internaţional şi, respectiv, ale instrumentelor relevante ale Uniunii Europene;
c) facilitează şi accelerează asistenţa judiciară în materie penală în faza de cercetare şi urmărire penală, inclusiv cu statele membre ale Uniunii Europene, prin punctele de contact din Reţeaua Judiciară Europeană şi Reţeaua Judiciară Română în materie penală;
d) asigură schimbul de date şi de informaţii cu Eurojust şi cu instituţiile similare din alte state cu privire la investigarea şi urmărirea infracţiunilor de competenţa Ministerului Public, în condiţiile legii;
e) execută lucrările în materie de extrădare şi comisii rogatorii şi ţine evidenţa convenţiilor în care este stipulat principiul reciprocităţii, în acest domeniu;
f) asigură respectarea dispoziţiilor cuprinse în acordurile de asistenţă judiciară în materie penală;
g) urmăreşte respectarea de către procurorii din cadrul Ministerului Public a procedurilor de lucru cu ofiţerii de legătură desemnaţi pe lângă ambasadele acreditate în România;
h) întocmeşte lucrările referitoare la preluarea activităţii de urmărire penală, recunoaşterea hotărârilor penale străine şi transferarea condamnaţilor în vederea executării pedepsei în statul al cărui cetăţean este condamnatul;
i) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea Ministerului Public;
j) îndeplineşte atribuţii ce revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca autoritate centrală în cazul cererilor de supraveghere şi urmărire transfrontalieră;
k) asistă parchetele competente, atunci când este cazul, în formularea şi soluţionarea cererilor de asistenţă judiciară în materie penală din faza de cercetare şi urmărire penală şi încurajează, în măsura posibilităţilor, contactul direct dintre acestea şi cele din alte state membre ale Uniunii Europene;
l) asigură cooperarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare străine acreditate în România, în realizarea atribuţiilor diferitelor unităţi de parchet referitoare la activitatea de urmărire penală;
m) facilitează şi accelerează cooperarea judiciară internaţională în materie penală în faza de urmărire penală în cazul cererilor în care România este stat solicitant sau stat solicitat.


SECŢIUNEA a 3-a
Biroul de relaţii internaţionale şi programe,
altele decât programele PHARE


Art. 49. - (1) Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE, este condus de un procuror şef birou.
(2) Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE, are următoarele atribuţii, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel:
a) întocmeşte şi supune spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din străinătate ori organismele internaţionale şi pregăteşte, în vederea negocierii şi semnării, proiectele protocoalelor de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din alte state;
b) urmăreşte modul de realizare a acordurilor şi protocoalelor în vigoare;
c) se îngrijeşte de redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu organismele internaţionale şi asigură participarea reprezentanţilor parchetelor la conferinţele, simpozioanele, întrunirile şi alte asemenea manifestări în care se dezbat probleme specifice activităţii acestora;
d) urmăreşte întocmirea de rapoarte şi informări în legătură cu vizitele efectuate în străinătate de reprezentanţii Ministerului Public, pe care le prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
e) reţine cele mai importante probleme, aspecte şi concluzii desprinse din vizitele în străinătate ale reprezentanţilor Ministerului Public şi propune măsuri pentru valorificarea lor în activitatea practică şi în revistele de specialitate;
f) întocmeşte periodic informări şi studii în legătură cu reglementările din legislaţia statelor europene şi a altor state privind instituţia parchetului şi face propuneri în vederea armonizării legislaţiei interne cu reglementările internaţionale;
g) urmăreşte modul de participare a procurorilor la stagii de pregătire organizate în străinătate;
h) efectuează traducerea unor materiale adresate Ministerului Public;
i) ţine evidenţa procurorilor care cunosc limbi străine şi pot participa la activităţile organizate de Ministerul Public;
j) asigură legăturile cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi consulatele străine acreditate în România, în realizarea unor atribuţii ale parchetelor;
k) sprijină activitatea de primire în audienţă de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a diplomaţilor ori a reprezentanţilor organismelor internaţionale şi urmăreşte transmiterea în timp util a răspunsurilor;
l) din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primeşte în audienţă pe membrii corpului diplomatic şi consular străin din România, precum şi pe reprezentanţii organismelor internaţionale şi redactează proiectele de răspunsuri scrise solicitate de aceştia;
m) pregăteşte şi furnizează informaţiile solicitate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România şi asigură rezolvarea cererilor autorităţilor, instituţiilor, organismelor sau ale altor persoane străine, prin care se solicită Ministerului Public acte, date sau informaţii care urmează să fie utilizate în alte ţări;
n) îndeplineşte atribuţiile de legătură cu Eurojust, prin punctul de contact al României la Eurojust;
o) iniţiază, negociază, încheie şi asigură punerea în aplicare a programelor de asistenţă, altele decât programele PHARE;
p) răspunde de organizarea unor activităţi (conferinţe, seminarii, simpozioane etc.) cu caracter internaţional ce se desfăşoară în România şi care interesează Ministerul Public;
r) asigură pregătirea procurorilor români pentru a face parte din structuri europene şi internaţionale (Eurojust, Reţeaua Judiciară Europeană, Ministerul Public European etc.);
s) întocmeşte materialele şi documentele solicitate de organismele prevăzute la lit. r);
ş) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor străine care vizitează România la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii, realizează lucrările privind purtarea corespondenţei oficiale cu aceştia şi ia măsurile necesare pentru asigurarea de interpreţi;
t) redactează lucrări privind cooperarea Ministerului Public cu organismele internaţionale;
u) îndeplineşte orice alte lucrări din domeniul de competenţă, repartizate de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei sau a serviciului.

Alte discuții în legătură

Exista procuror general ca sa respinga cererea de stramutare a dosarului penal cf. art. 326 din cpp? eusaisapte eusaisapte exista procuror general ca sa respinga cererea de stramutare a dosarului penal cf. art. 326 din CPP? cererea a fost respinsa de prim-adjunct al procurorului ... (vezi toată discuția)
Post de grefier prin concurs iulianapaduret iulianapaduret Buna ziua! Am terminat facultatea de comunicare si relatii publice la ,,U.Danubius\\"Galati si acum urmez masterul la aceeasi universitate,specializarea ... (vezi toată discuția)
Procurori castelana castelana Buna ziua! Spuneti-mi va rog, cine controleaza activitatea procurorilor si conform carei legi? Va multumesc (vezi toată discuția)