avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 591 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Contencios administrativ sau ... procurori
Discuție deschisă în Contencios administrativ sau probleme juridice cu autorităţile, contravenţii

procurori

Buna ziua!
Spuneti-mi va rog, cine controleaza activitatea procurorilor si conform carei legi?
Va multumesc
forul lor "tutelar" este Consiliul Superioe al Magistraturii

Legea din 24 martie 1909 pentru modificarea unor dispozitiuni din legile relative la organizarea judecatoreasca, în Titlul III, intitulat "Despre Consiliul Superior al Magistraturii" prevedea, ca se înfiinteaza pe lânga Ministerul de Justitie un Consiliu Superior al Magistraturii, ale carui atributiuni vor fi:
„- a-si da cu parerea, conform legii, asupra confirmarii, numirii si înaintarii magistratilor de orice grad, începând cu judecatorii de ocoale si cei de tribunale de judete;
- a judeca, conform legii, infractiunile magistratilor inamovibili la datoriile profesionale, si a hotarî pedepsele aplicabile acelora cari se abat de le acele datorii;
- a-si da avizul în toate cazurile în care va fi consultat de ministru;
- a îndeplini orice alta însarcinare i s-ar da prin legi."
Consiliul era compus din: 3 membri si un supleant alesi de Curtea de Casatiune;
2 membri si un supleant alesi de Curtea de Apel din Bucuresti; inspectorul curtilor de apel sau în lipsa lui, un al patrulea membru ales de Curtea de Casatiune, ori de câte ori vor fi chestiuni privitoare la Curtea de Casatiune sau la Curtile de apel; unul din inspectorii tribunalelor, desemnat de ministru; un delegat al Ministerului de Justitie sau de ministrul de justitie însusi.
Alegerea membrilor se facea de catre fiecare Curte, în adunarea generala, în prezenta procurorului general respectiv, cu scrutin secret si cu majoritatea absoluta a voturilor.
Ministrul de justitie putea convoca Consiliul ori de câte ori aprecia ca era nevoie. Sedintele nu se puteau tine decât cu cel putin sapte membrii, iar deciziile nu se puteau lua decât cu cel putin patru voturi. Parerile, atât a majoritatii, cât si a minoritatii, trebuiau neaparat motivate.
La începutul functionarii sale, Consiliul îsi alegea, dintre membrii sai, presedintele pentru toata durata lui. La alegerea presedintelui luau parte toti membrii Consiliului, atât cei alesi, cât si cei desemnati. Când ministrul justitiei lua parte la sedinta, acesta prezida Consiliul. În lipsa ministrului si a presedintelui, Consiliul era prezidat de cel mai vechi dintre membrii alesi de Curtea de Casatiune.
Functia de secretar al Consiliului era îndeplinita de un functionar din minister, însarcinat anume de ministrul justitiei. Functiunile membrilor alesi de catre Curtea de Casatiune si de catre Curtea de apel erau pentru un mandat de doi ani. Membrii al caror mandat expira erau reeligibili.
Prin Legea pentru organizarea judecatoreasca din anul 1924, cu modificarile din anul 1925, au fost aduse completari referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, privind componenta acestuia, cvorumul necesar tinerii sedintelor si luarii hotarârilor, precum si modul de înlocuire a membrilor consiliului. De asemenea, s-a prevazut ca functia de secretar al consiliului urma sa fie îndeplinita de directorul general al personalului din Ministerul Justitiei sau de catre înlocuitorii sai. Prin Legea pentru organizarea judecatoreasca din anul 1952 dispozitiile privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost abrogate.
Dupa anul 1989 institutia Consiliului Superior al Magistraturii este consacrata în doua articole ale Constitutiei din anul 1991, care a preluat un model raspândit atât în state cu o considerabila traditie democratica, cât si în cele aflate în tranzitie catre o asezare a institutiilor pe principii democratice.
Astfel, potrivit art. 132: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, în sedinta comuna" . Conform art. 133: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari, în conditiile legii. În acest caz, lucrarile sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei; (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor. În acest caz, lucrarile sunt prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie."
Aceste prevederi constitutionale au fost detaliate prin dispozitiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, cu modificarile ulterioare, si ale Regulamentului de functionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin Hotarârile Parlamentului nr. 4/1993, nr.6/1993, nr. 21/1993 si nr. 25/1993 a fost stabilita componenta primului Consiliu Superior al Magistraturii dupa Revolutia din Decembrie 1989, care a functionat în perioada 1993-1994 .
Membrii celui de-al doilea Consiliu au fost desemnati prin Hotarârile Parlamentului României nr. 13/1994, nr. 15/1994, nr. 16/1994, nr. 20/1994 si nr. 15/1995. Acesta a
functionat în perioada 1994–1997.
Cel de-al treilea Consiliu a functionat în perioada 1998 - mai 2003, membrii sai fiind desemnati prin Hotarârile Parlamentului României nr. 16/1998 si nr. 22/1998.
Prin Hotarârea nr. 14/2003, adoptata în sedinta comuna din 7 mai 2003, Parlamentul României a desemnat, pe o perioada de 4 ani, magistratii celui de-al patrulea Consiliu Superior al Magistraturii.

Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Constitutia României, revizuita: „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – în cadrul democratiei constitutionale".
Capitolul VI din Titlul III al legii fundamentale este consacrat autoritatii judecatoresti, formata din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atributii proprii, stabilite prin normele constitutionale si prin alte dispozitii legale.
Constitutia revizuita, prin articolul 132 alin. (1), a conferit misiunea de „garant al independentei justitiei" Consiliului Superior al Magistraturii, ca unic reprezentant al autoritatii judecatoresti.
Dispozitiile constitutionale revizuite fixeaza numarul de membri ai Consiliul Superior al Magistraturii la 19, din care:
• 14 sunt alesi în adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;
• 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti în domeniul dreptului, care se bucura de înalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile în plen;
• ministrul justitiei, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre cei 14 membri alesi în adunarile generale ale magistratilor, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.
Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
Conform art. 132 alin. (6) din Constitutia României, revizuita : „Presedintele României prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa".

FUNCTIONAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII:

Consiliul Superior al Magistraturii functioneaza ca organ cu activitate permanenta. Hotarârile se iau în Plen sau în sectii, potrivit atributiilor ce revin acestora.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfasoara activitate permanenta. Presedintele si vicepresedintele nu exercita activitatea de judecator sau procuror. Judecatorii sau procurorii alesi ca membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii îsi suspenda activitatea de judecator, respectiv de procuror referitoare la prezenta judecatorilor în complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmarire penala de catre procurori.
Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflati în functie la data intrarii în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietatii si justitiei, pot opta pentru suspendarea activitatii de judecator sau procuror pentru perioada ramasa pâna la terminarea mandatului.
Functiile de conducere detinute de judecatorii sau procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept la data publicarii hotarârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce detin o functie de conducere la instante ori parchete la data intrarii în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietatii si justitiei, pot opta pentru suspendarea din functia de conducere respectiva.
castelana a scris:

Buna ziua!
Spuneti-mi va rog, cine controleaza activitatea procurorilor si conform carei legi?
Va multumesc



Competenţele Inspecţiei judiciare sunt date de atribuţiile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, stabilite distinct pentru cele două servicii de inspecţie judiciară.
Potrivit art. 44 alin 1 din acelaşi Regulament, inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori exercită, în principal, următoarele atribuţii:
a) efectuează verificări la parchete, în legătură cu respectarea normelor procedurale, primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor procurorilor pe criteriul specializării acestora, continuitatea procurorilor în lucrările repartizate şi independenţa procurorului de şedinţă în formularea concluziilor, respectarea termenelor, calitatea actelor procedurale, comunicarea actelor procedurale prevăzute de lege, şi informează conducerea Consiliului despre deficienţele constatate, formulând propuneri adecvate;
b) verifică eficienţa managerială şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a parchetelor, a calităţii corespunzătoare a serviciului, semnalând deficienţele constatate şi formulând propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora;
c) verifică şi soluţionează sesizările adresate Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în cursul urmăririi penale, ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare;
d) efectuează verificări, în vederea încuviinţării de către secţia pentru procurori a percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a procurorilor;
e) verifică şi soluţionează în cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, contestaţiile formulate împotriva procurorului ierarhic superior pentru intervenţia, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei, trecerea nejustificată a lucrărilor altui procuror ori pentru influenţarea în orice formă a concluziilor prezentate în instanţă;
f) efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către către candidaţii declaraţi admişi la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi la concursul de admitere în magistratură;
g) în materie disciplinară, asigură componenţa comisiei de disciplină pentru procurori, în condiţiile şi pe durata prevăzută de lege; efectuează cercetarea prealabilă în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de procurori, inclusiv faţă de procurorii aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii; asigură secretariatul comisiei de disciplină pentru procurori;
h) efectuează verificări privind calificativele acordate de către comisiile de evaluare a activităţii profesionale;
i) rezolvă contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere a procurorilor în Consiliul Superior al Magistraturii;
i1) efectuează verificările dispuse de Plen pentru soluţionarea cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei procurorilor, prezintă raportul cuprinzând rezultatul verificărilor Plenului; o copie a a cestuia se comunică titularului cererii;
j) efectuează verificări cu privire la contestaţiile formulate de procurori împotriva hotărârilor pronunţate de Secţia pentru procurori, cu excepţia celor date în materie disciplinară;
k) analizează raportul anual al activităţii desfăşurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Departamentul Naţional Anticorupţie şi prezintă propuneri privind măsurile necesare;
l) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de Plen, preşedinte, ori de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit art. 69 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetului. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
Cu privire la soluţiile adoptate de procuror (neînceperea urmăririi penale, clasare, scoatere de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale), potrivit art. 278 ind. 1 şi următoarele din Codul de procedură penală, controlul legalităţii şi temeiniciei acestora se realizează de instanţele de judecată, la sesizarea persoanei vătămate precum şi a oricărei alte persoane ale căror interese legitime au fost vătămate, care pot desfiinţa rezoluţia sau ordonanţa atacată, reţine cauză spre judecare sau trimitere cauza procurorului în vederea începerii urmăririi ori redeschiderea urmăririi penale.
Multumesc mult!
castelana

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Inspectorul csm viktorV viktorV Ce atributii are un inspector CSM la nivelul unei judecatorii? (vezi toată discuția)
Poate fi dat in judecata un magistrat? dodonica dodonica Se poate actiona in judecata un magistrat, judecator sau procuror? pentru abuz in seviciu, neglijenta ? Care sunt caile cele mai rapide? (vezi toată discuția)
Sesizare consiliul superior al magistraturii Nina1 Nina1 Am depus sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii impotriva unui magistrat. Care este procedura? CSM analizeaza aspectele prezentate in sesizare? Va ... (vezi toată discuția)