A fost odata ca ca ca niciodata, pe vremea cand pamantul era mai mult lat decat lung, un scriitor iscusit intr-ale slovei, caruia tare ii mai placea sa-si amuze cetitoriu.
Si iata ce asternu' el pe hartie (la 5.42 dimineata :))...inainte de a-si varsa cafeaua pe tastatura ):
s-a tot gândit el până pe la 7:30 și obosit de atâta frunzărit printre gânduri a decis să meargă la o plimbare în lumea viselor, poate, poate s-ar produce scânteia mult așteptată.
Am uitat sa va spun ca totul se intampla intr-un loc nemaivazut si nemaiintalnit. Un loc in care barbatii impleteau pieptare (din vorba ), femeile vegheau călări la inundatii iar supusii asteptau sa explodeze mamaliga.
Si de atita asteptare a supusilor mamaliga s - a ars.Pe acel tarim nemaivazut si nemaiauzit copiii se nasteau batrini, pentru a putea fi din timp ajutor parintilor lor.