------------Schimbarea numelui se face pe cale administrativa;
Ordonanţă nr. 41/2003
din 30/01/2003
Versiune actualizata la data de 01/07/2004
privind dobândirea şi schimbarea pe cale
administrativă a numelor persoanelor fizice@
___________
@Text actualizat până la data de 01.07.2004 avându-se în vedere următoarele acte:
- Legea nr. 323/2003
- O.U.G. nr. 50/2004.
În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 1 pct. III.1 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului
de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Numele cuprinde numele de familie şi prenumele.
Art. 2. - (1) Numele de familie se dobândeşte prin efectul filiaţiei şi se schimbă de drept prin modificarea
intervenită în statutul civil al persoanei fizice, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaraţiei de naştere făcute de
persoana care declară naşterea.
(3) Numele de familie şi prenumele copilului găsit, născut din părinţi necunoscuţi, precum şi în situaţia în
care copilul este abandonat de către mamă în spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilită în termen de
30 de zile de la constatarea abandonului, se stabilesc prin dispoziţia primarului comunei, oraşului,
municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, în a cărui rază a fost găsit copilul ori s-a constatat
abandonul acestuia, în condiţiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 3. - Numele se poate schimba pe cale administrativă, în condiţiile prezentei ordonanţe.
CAPITOLUL II
Schimbarea numelui pe cale administrativă
Art. 4. - (1) Cetăţenii români pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a
numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând
dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;@
c) când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în
materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de
stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă
reunite, şi doreşte schimbarea acestuia;
e) când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume
românesc;
f) când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă,
şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;
g) când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de
familie comun cu al părinţilor lor;
h) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei,
nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a
unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
i) când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită
schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către
unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
j) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii,
însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii,
nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
k) când prenumele purtat este specific sexului opus;
l) când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi
irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să
rezulte sexul acesteia;
m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.
(3) Sunt de asemenea considerate justificate şi cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a) când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar
soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie
dobândit la naştere;
c) când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă
căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
d) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre
soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte
numele de familie dobândit la naştere;
e) când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un
nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în formă
autentică;
f) când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit
la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
g) când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei
persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
h) când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care
acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.
__________
@Litera b) de la alin. (2) a fost modificată prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 323/2003.
Art. 5. - Cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă privind persoanele fără cetăţenie
domiciliate în România se soluţionează în aceleaşi condiţii ca şi cele ale cetăţenilor români.
Art. 6. - (1) Persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă va depune o cerere la
serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, denumit în continuare serviciu public, aflat în
subordinea consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, în a
cărui rază teritorială îşi are domiciliul.
(2) Cererea de schimbare a numelui trebuie să fie motivată prin unul dintre cazurile prevăzute la art. 4
alin. (2) şi (3) şi să fie însoţită de următoarele acte:
a) copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10,
extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de
un an;
c) consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie comun
purtat în timpul căsătoriei;
d) copie de pe decizia de aprobare a autorităţii tutelare, în cazurile prevăzute de art. 7;
d1) cazierul judiciar şi cazierul fiscal ale solicitantului;@
e) orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale.
__________
@Litera d1) de la alin. (2) a fost introdusă prin art. unic pct. 2 din Legea nr. 323/2003.
Art. 7. - (1) Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinţi sau, cu
încuviinţarea autorităţii tutelare, de tutore. Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui
copilului, va hotărî autoritatea tutelară.
(2) Când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de către unul dintre părinţi, este necesar
acordul celuilalt părinte, dat în formă autentică. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte
este pus sub interdicţie ori este declarat judecătoreşte dispărut sau decăzut din drepturile părinteşti.
(3) În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată şi de acesta.
(4) Pentru persoana pusă sub interdicţie, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu
încuviinţarea autorităţii tutelare.
(5) În cazul în care părinţii copilului sunt decedaţi, necunoscuţi, puşi sub interdicţie, declaraţi
judecătoreşte morţi ori dispăruţi sau decăzuţi din drepturile părinteşti şi nu a fost instituită tutela, în cazul în
care copilul a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, precum şi în cazul în
care instanţa judecătorească nu a hotărât încredinţarea copilului unei familii sau unei persoane, în condiţiile
legii, cererea de schimbare a numelui minorului se face de către serviciul public specializat pentru protecţia
copilului din subordinea consiliului judeţean ori, după caz, a consiliului local, al sectorului municipiului
Bucureşti.
Art. 8. - (1) Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere o dată cu schimbarea numelui de
familie al părinţilor sau separat, pentru motive temeinice.
(2) Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.
Art. 9. - (1) În cazul în care soţii s-au învoit să poarte în timpul căsătoriei un nume de familie comun,
pentru schimbarea acestuia este necesar consimţământul celuilalt soţ.
(2) Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soţi nu are efect asupra numelui de familie al celuilalt
soţ.
Art. 10. - (1) Cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României,
Partea a III-a, prin grija şi pe cheltuiala solicitantului.
(2) Cu aprobarea conducătorilor serviciilor publice judeţene, respectiv a conducătorului serviciului public
al municipiului Bucureşti, cererea de schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori
transformat prin traducere sau în alt mod poate fi exceptată de la publicare.
Art. 11. - (1) Orice persoană interesată poate face opoziţie la cererea de schimbare a numelui, cu
excepţia situaţiei prevăzute la art. 10 alin. (2), în termen de 30 de zile de la publicarea extrasului din
cererea de schimbare a numelui în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(2) Opoziţia se face în scris, motivat şi se depune la serviciul public în a cărui rază de competenţă
teritorială îşi are domiciliul persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă.
Art. 12. - Cererea de schimbare a numelui, împreună cu toate actele prevăzute la art. 6, şi, dacă este
cazul, cu opoziţiile, se trimite spre soluţionare de către serviciul public local către serviciul public judeţean,
respectiv al municipiului Bucureşti.
Art. 13. - Serviciul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, verifică dacă sunt îndeplinite toate
condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă şi, după analizarea temeiniciei cererii, precum şi a opoziţiilor
făcute, propune, motivat, preşedintelui consiliului judeţean, respectiv primarului general al municipiului
Bucureşti, emiterea dispoziţiei de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui, în termen
de 60 de zile de la primirea cererii, potrivit art. 12.
Art. 14. - (1) Dispoziţia prin care s-a admis schimbarea numelui se trimite, în copie, serviciului public la
care a fost înregistrată cererea. Serviciul public va încunoştinţa de îndată solicitantul, iar după depunerea
de către acesta a dovezii de plată a taxei extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, îi va elibera o copie de
pe dispoziţia de admitere a schimbării numelui. Dacă în termen de 90 de zile de la data luării la cunoştinţă
cel în cauză nu a depus dovada de plată a taxei extrajudiciare de timbru, serviciul public va restitui
organului emitent copia de pe dispoziţia de admitere a schimbării numelui.
(2) Este scutită de plata taxei extrajudiciare de timbru cererea prin care se solicită schimbarea numelui
pentru motivele prevăzute la art. 10 alin. (2). Scutirea de plata taxei extrajudiciare de timbru se
menţionează în dispoziţia de schimbare a numelui.
Art. 15. - (1) Schimbarea numelui se înscrie, prin menţiune, pe marginea actului de naştere, precum şi a
celui de căsătorie, atunci când este cazul.
(2) În acest scop serviciul public la care s-a înregistrat cererea va trimite, din oficiu, serviciilor publice care
au în evidenţă actele de stare civilă câte o copie de pe dispoziţia de schimbare a numelui.
Art. 16. - Dispoziţia de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înscrierii menţiunii
corespunzătoare pe marginea actului de naştere. De la această dată solicitantul va purta numai numele
dobândit prin dispoziţia de schimbare a numelui.
Art. 17. - Dovada schimbării numelui se face cu dispoziţia de admitere a schimbării numelui sau cu
certificatul eliberat de serviciul public, pe baza dispoziţiei de admitere a schimbării numelui.
Art. 18. - (1) Dispoziţia de respingere a cererii de schimbare a numelui se comunică solicitantului de către
serviciul public judeţean sau, după caz, al municipiului Bucureşti, în termen de 10 zile de la emitere.
(2) Dispoziţia de respingere a cererii de schimbare a numelui poate fi contestată în condiţiile Legii
contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.
(3) Abrogat.@
__________
@Alineatul (3) a fost abrogat prin art. V din O.U.G. nr. 50/2004.
Art. 19. - Persoana căreia i s-a respins cererea de schimbare a numelui poate face o nouă cerere, dacă
în susţinerea acesteia au intervenit motive noi. Dacă cererea de schimbare a numelui a fost respinsă ca
urmare a admiterii unei opoziţii, se poate face o nouă cerere, în cazul în care se solicită acelaşi nume,
numai după încetarea cauzelor care au determinat admiterea opoziţiei.
Art. 20. - (1) Persoana al cărei nume sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în altă
limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin menţiune pe aceste acte, a
numelui de familie ori a prenumelui, retradus sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile care îl privesc
pe titular, cât şi la cele privind părinţii.
(2) Cererea se depune la serviciul public care are în păstrare registrul de stare civilă şi se aprobă de către
primar.
(3) Pe baza acestei aprobări se înscriu menţiunile corespunzătoare pe marginea actelor de stare civilă
respective.
(4) Cererea se poate depune de petiţionar şi la primăria din localitatea de domiciliu, care o va trimite spre
soluţionare serviciului public competent şi va comunica petiţionarului modul de soluţionare.
(5) Efectele aprobării date în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se extind asupra copiilor minori ai
persoanelor în cauză, iar când soţii au nume de familie comun, efectele se extind şi asupra celuilalt soţ, în
ambele situaţii, dacă acesta din urmă îşi dă consimţământul. Când soţii nu se înţeleg în ceea ce priveşte
extinderea efectelor aprobării asupra copiilor minori, decide autoritatea tutelară.
(6) Înscrierile făcute în temeiul acestui articol se comunică serviciilor publice locale în raza cărora
domiciliază persoanele în cauză.
(7) Dispoziţiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.
Art. 21. - În cazul admiterii unei cereri de schimbare a numelui pe cale administrativă, persoana căreia i-a
fost vătămat un drept sau un interes legitim recunoscut de lege poate solicita, pe cale judecătorească, în
condiţiile Legii nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, anularea dispoziţiei de schimbare a numelui. Acţiunea
în justiţie poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă de schimbarea numelui şi
numai dacă persoana care o depune face dovada că, din motive obiective, neimputabile ei, nu a putut
formula opoziţia prevăzută la art. 11.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. unic pct. 3 din Legea nr. 323/2003.
CAPITOLUL III
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 22. - Până la organizarea serviciilor publice locale din subordinea consiliilor locale ale comunelor,
oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, a serviciilor publice judeţene şi al municipiului
Bucureşti, din subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi a
Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, din subordinea Ministerului Administraţiei Publice,
prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor
publice comunitare de evidenţă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
372/2002, atribuţiile prevăzute de prezenta ordonanţă în sarcina acestora se exercită, după caz:
a) la nivel local: de către compartimentele de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv formaţiunile locale de
evidenţă a populaţiei, respectiv componenta de evidenţă a populaţiei din structura Serviciului de evidenţă
informatizată a persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne;
b) la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti: de către serviciile de stare civilă din aparatul propriu al
consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv birourile de evidenţă a
populaţiei şi regim permise de conducere şi certificate de înmatriculare din cadrul serviciilor judeţene de
evidenţă informatizată a persoanei, respectiv sectoarele de evidenţă a populaţiei şi regim permise de
conducere şi certificate de înmatriculare a autovehiculelor din cadrul Serviciului de evidenţă informatizată a
persoanei al municipiului Bucureşti din structura Ministerului de Interne;
c) la nivel naţional: de către Direcţia de evidenţă a populaţiei şi Serviciul central de regim permise de
conducere şi certificate de înmatriculare din cadrul Direcţiei generale de evidenţă informatizată a persoanei
din structura Ministerului de Interne.
Art. 23. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe Decretul nr. 975/1968 cu privire la nume,
publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 136 din 29 octombrie 1968, cu modificările ulterioare, precum şi
orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NÃSTASE
Contrasemnează:
───────────────
Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministru de interne,
Ioan Rus
Bucureşti, 30 ianuarie 2003.
Nr. 41.
avocatnet.ro explicăm legislația
tia-maria