Raspunsul vine de la CEDO: Curtea a reamintit ca principiul securitatii raporturilor juridice implica respectarea principiului res iudicata, conform caruia nicio parte nu este indreptatita sa solicite o revizuire a unei hotarari definitive si irevocabile, obligatorii, si, mai ales, nu in scopul de a obtine o rejudecare si o noua analiza a cauzei. Puterea de control a instantelor ierarhic superioare trebuie exercitata pentru a corecta erorile justitiei, iar nu pentru a se efectua o noua analiza a cauzei. Calea de atac nu trebuie sa constituie un apel deghizat, iar posibilitatea de a exista doua opinii diferite asupra obiectului cauzei nu constituie un temei pentru reexaminare. O exceptie de la aceasta regula se admite numai atunci cand este justificata de circumstante riguroase si de substanta (cauza Ryabikh c. Rusiei). Cu toate acestea, principiul securitatii juridice nu este unul absolut. Curtea insasi a recomandat uneori redeschiderea unor procese, ca fiind cea mai potrivita masura reparatorie, atunci cand procedurile derulate in fata instantelor nationale nu au respectat cerintele articolului 6 (cauza Lungoci c. Romaniei). In orice caz, puterea de a initia si de a admite o cale extraordinara de atac trebuie exercitata de catre autoritati in asa fel incat sa asigure, in cel mai inalt grad posibil, un echilibru just intre interesele implicate in cauza.
A se vedea si:
Cauza: Urbanovici vs. Romania, 24.466/03, 11 iulie 2003
In prezenta cauza, Curtea Europeana a condamnat statul roman pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil prin desfiintarea unei hotarari definitive si irevocabile in urma promovarii unei cai extraordinare de atac.
Asadar, detaliati...sau cititi..
Exista evetual cai extraordinare de atac (revizuire sau contestatie in anulare).
..sau ati putea promova o alta actiune pe considerentul schimbarii conditiilor care au determinat pronuntarea primei solutii.
Termenele de exercitare a cailor de atac extraordinare sunt :
- contestatie in anulare . Pentru exercitarea contestaţiei în anulare, legea nu stabileşte un termen fix.
Termenul aplicabil pentru ambele tipuri de contestaţie diferă după cum hotărârea care se atacă este sau nu susceptibilă de executare silită . Astfel :
a) dacă hotărârea este susceptibilă de a fi pusă în executare, contestaţia se poate exercita face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit la art. 401 alin. 1 lit. b sau c C.proc.civ., adică până când cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit ori debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.
b) dacă hotărârea atacată nu este susceptibilă de executare , contestaţia poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de hotărâre , dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă . Aceasta înseamnă că, dacă, de exemplu, hotărârea a devenit irevocabilă la data de 15 august 2006, se poate formula contestaţie împotriva acesteia în 15 zile de la data când s-a luat la cunoştinţă de hotărâre , dar nu mai târziu de 15 august 2007. Dacă partea ia cunoştinţă de hotărâre după 15 august 2007, nu va mai putea ataca hotărârea pe calea contestaţiei în anulare.
- revizuire . Codul de procedura civila prevede , art. 324. - (1) Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:
1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 al. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 al. 2 de la pronunţarea ultimei hotărâri;
2. în cazul prevăzut de art. 322 pct. 3, de la cel din urmă act de executare;
3. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;@
4. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;
5. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotărârii definitive făcută statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publică, sau de la întoarcerea dispărutului ori de la dobândirea capacităţii; în aceste din urmă două cazuri termenul fiind de 6 luni.
(2) În cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile şi se socoteşte de la încetarea împiedicării.
(3) Pentru motivul prevăzut la art. 322 pct. 9, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului în Monitorul Oficial al României.
Sper sa va ajute asta, fiindca mai mult nu va putem sfatui, nestiind despre ce este vorba.
avocatnet.ro explicăm legislația
simo79