Radu Alexandru&
gi_jane2 au spus:
Refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate poate fi chiar sanctionat conform legii nr. 61/91-rep.
Vă mulţumesc pentru răspunsuri. Constat însă că textul legii este ambiguu. Enumeră:
a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale (A) (virgulă)
a se legitima cu actul de identitate(B), după care urmează un SAU, care nu ştim dacă guvernează şi relaţia dintre termenii anteriori, sau îi pune la grămadă, în relaţie cu termenul următor
a se prezenta la sediul poliţiei... (C).
Pentru simplificare, ignorăm deocamdată termenul C.
Dacă relaţia este: A ªI B, atunci portul actului de identitate B este obligatoriu. Iar pe lîngă datele înscrise în B, poliţistul poate cere şi date suplimentare despre identitatea noastră, ca de pildă orientarea sexuală, şi ea un element al identităţii noastre, e drept, neadministrative, dar cu relevanţă în profiling. În cazul relaţiei ªI (portul obligatoriu al B) pentru a evita abuzurile, trebuie specificată şi o distanţă maximă, între corpul nostru fizic şi B, distanţă ce poate fi între grosimea hainelor şi cea mai apropiată tutungerie de casă, să zicem. Specificarea este importantă, deoarece ea face diferenţa dintre amendă şi neamendă. Am putea fi amendaţi atunci cînd mergem la scaldă. Suntem în apă, dar buletinul e în vestiar. Suntem legal culpabili? Suntem. Însă dacă distanţa maximă nu e specificată, atunci putem contesta orice amendă cauzată de lipsa buletinului la control.
Dacă relaţia este A SAU B, atunci portul B nu este obligatoriu. Înseamnă că legea permite şi metode alternative,
neconstrictive, de identificare. Putem satisface cu bună credinţă condiţia A, fără necesitatea de a ni se răpi libertatea de mişcare.prin recurgerea la termenul C. În cazul acesta, poliţistul trebuie să ne creadă şi pe cuvînt, în virtutea Art.1 din DUDO şi a art. 23 din Constituţie. Dacă poliţistul are dubii asupra celor declarate de subiect, îi poate cere numărul de telefon (CNP-ul public, neoficial), şi verifica prin staţie dacă subiectul spune adevărul. Este o cale simplă, la îndemîna oricui în zilele noastre. Aşadar, nu ar fi obligatoriu să fim tîrîţi la sediul poliţiei pentru "identificarea tare", atîta timp cît există indicii clare asupra bonităţii noastre morale şi administrative. Nici măcar în lipsa buletinului. Mai mult, nu se mai justifică niciun fel de amendă legată de lipsa buletinului, sau de expirarea lui.
De ce spun toate acestea? Pentru că am constatat invazia din ce în ce mai neruşinată a dreptului administrativ în dreptul civil şi în cel constituţional.
Aş fi bucuros să mă puteţi contrazice.