Art. 264. - (1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare;
c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
d) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10 %;
e) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10 %;
f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
(2) in cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
Desfacerea CIM este tot o sanctiune.
Codul muncii prevede ca în vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea.
Nu este nula din acest punct de vedere decizia de sanctionare.
asa ma gandeam si eu, ca decizia NU este nula. salariatul invoca faptul ca trebuia sa fie convocat si prin posta, cu confirmare de primire. nu scrie nicaieri asa ceva. el a fost convocat in scris, iar notificarea i s-a transmis personal printr-un curier. salariatul a refuzat primirea (desi stia despre ce e vorba), iar curierul a consemnat acest aspect pe notificare (in josul paginii) si a semnat. va mai intreb inca o data, felul cum s-a procedat este in conformitate cu legea? s-au indeplinit toate conditiile pentru ca decizia de desfacere a contractului sa fie in regula (sa nu fie nula)?
Consider ca s-a procedat corect cu convocarea.
De la convocare pana la emiterea deciziei de desfacere a contractului de munca mai sunt cativa pasi pe care trebuia sa-i urmati. Daca acesti pasi au fost urmati, atunci nu aveti de ce sa va mai puneti problema nulitatii deciziei.
In instanta trebuie sa dovediti ca sanctiunea aplicata este corecta si ca a-ti urmat procedura stabilita de Codul muncii pentru aplicarea acesteia.
Teoretic salariatul nu a intrat in posesia convocarii.
Angajatorul trebuie sa faca dovada ca salariatul a intrat in posesia convocarii si daca curierul a semnat ca salariatul nu a intrat in posesia convocarii trebuia sa fie gasita alta cale de convocare, prin scrisoare cu confirmare de primire este cea uzuala si sigura. Salariatul nu avea cum sa stie ce contine o scrisoare adusa de un curier .
Curierul respectiv este un angajat al unei firme de curierat? Ma gandesc ca nu este un angajat al firmei folosit pe post de curier, ar fi o mare greseala.
Nu este suficienta semnatura curierului ca refuz de primire, obligatia de informare in scris se mentine, trebuia gasita alta cale, oficiala, sau sa se poata face dovada ca salariatul a luat la cunostinta despre continut, data locul si ora cercetarii disciplinare, altfel.............este o preblema.Salariatul nu s-a prezentat la cercetare pentru ca nu a stiut cand si unde se desfasoara.