Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Pe avocatnet.ro găsești mii de consultanți, din diferite domenii, pe care îi poți contacta direct.
Află cum!
Pe avocatnet.ro se fac lunar mii de cereri de consultanță către consultanții înscriși.
Află detalii!
Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate?
Răspunde la întrebăriHotărârile pronunţate de Înalta Curte se încadrează în prevederile art.234 alin.3 din T.C.E., deoarece nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern.
Urmează a se constata că instanţa de faţă este obligată să sesizeze Curtea de Justiţie.
Instanţele judecătoreşti prevăzute de alin.3 au însă libertatea de a analiza pertinenţa întrebării trimise Curţii, în soluţionarea cauzei aflate pe rol.
Analizând pertinenţa întrebării ce se solicită a fi adresată C.E.J., Înalta Curte reţine, în primul rând, care este conţinutul dispoziţiilor care fac obiectul întrebărilor preliminare. Astfel, potrivit art.41 (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – Dreptul la o bună administrare – „Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce priveşte problemele sale, de un tratament imparţial, echitabil şi într-un termen rezonabil din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii”, iar potrivit art.47 (1) – Dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil- „Orice persoană ale cărei drepturi şi libertăţi garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în faţa unei instanţe judecătoreşti, în conformitate cu condiţiile stabilite de prezentul articol”.
Paragraful 2 al art.234 T.C.E. stabileşte că instanţa naţională, în faţa căreia se cere adresarea unei întrebări preliminare, poate să ceară Curţii să se pronunţe numai dacă apreciază că o decizie în această privinţă îi este necesară pentru a pronunţa o hotărâre.
Chiar şi instanţele naţionale ale cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern au libertatea de a evalua relevanţa unei cereri pentru întrebare preliminară.