Munca prestata intre orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte.
Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:
a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.
Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.
Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca, stabilite potrivit dispozitiilor legale, nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, in care presteaza munca de noapte.
Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.
Salariatii de noapte beneficiaza:
a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;
b) fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.
Salariatii care urmează să desfăşoare cel putin 3 ore de muncă noaptea sau care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru sunt supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea activitătii, şi după aceea, periodic. Conditiile de efectuare a examenului medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii şi solidaritătii sociale şi ministrului sănătătii şi familiei.
Salariatii care au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu munca de noapte vor fi trecuti la o muncă de zi pentru care sunt apti.
Tinerii sub 18 ani nu pot presta munca de noapte iar femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.
Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.
În cazul în care acesta ar prejudicia interesul public sau ar compromite desfăşurarea normală a activitătii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile, stabilite prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern. În acest caz, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.
In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. În acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiei stabilită cu titlu de spor pentru munca suplimentară stipulată la art.120 alin.(2) din Codul Muncii (spor care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază).
În cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru salvarea persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau înlăturarea efectelor acestor accidente, repausul săptămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar executării acestor lucrări. Salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art.120 alin.(2) din Codul Muncii.