neprezentare la proces

Se va pronunta desfacerea casatoriei din vina exclusiva a dumneavostra. De asemenea, veti fi obligat la plata pensiei alimentara pentru fata dvs.

Puteti pierde niste lucruri asupra carora va fi greu sa reveniti. Poate veti vrea fetita, poate pensia ceruta de ea nu va fi chiar echitabila din punctul dv. de vedere... Nu stiu. Depinde, de la caz la caz.

In rest... puteti sta acasa. Ca sa nu mai primiti citatii puteti trimite o hartie prin care cereti sa fie judecat dosarul in lipsa dv.
Puteti sa va angajati aparator care sa se prezinte pentru dv. sau un mandatar.
Oricum, lasa ti deoparte ce v-a zis ea ca vrea, vedeti mai exact in actiune ce vrea... Si tineti cont ca poate modifica actiunea, modificare ce nu se va mai comunica neaparat...

Liliana, cum poţi spune că nu se comunică modificarea sau completarea de acţiune? Poate numai cea care este făcută după termenul prevăzut de art. 132 C.pr.civ. şi care oricum, nu va fi luată în considerare de instanţă, aşa încât nu interesează speţa.
Părerea mea este următoarea: în calitate de pârât, dacă aţi citit bine acţiunea şi sunteţi de acord cu ceea ce se solicită instanţei, respectiv:
- desfacerea căsătoriei din culpă comună sau culpa dv. exclusivă;
- încredinţarea minorului în favoarea soţiei şi plata unei pensii de întreţinerea în favoarea minorului în funcţie de veniturile dv., iar dacă nu aveţi venituri, calculate la venitul minim pe economie,
- revenirea la numele avut anterior căsătorie sau păstrarea numelui obţinut prin încheierea căsătoriei,
- cheltuieli de judecată.
Dacă sunteţi de acord, cu cele cerute de reclamantă, chiar dacă motivele invocate nu sunt cele reale (ştiţi cum este la divorţ: când soţia divorţează spune că el este beţiv, afemeiat, cheltuitor, o bate etc.; când reclamant este soţul spune: pârâta este cheltuitoare, are amant, nu se ocupă de problemele gospodăriei etc.), fie vă prezentaţi în instanţă şi spuneţi că sunteţi de acord cu acţiunea reclamantei, fie depuneţi un înscris la grefa instanţei în acest sens. Aceste motive trebuie să existe într-un fel sau altul pentru că trebuie dovedit instanţei culpa ambilor soţi sau a pârâtului în desfacerea căsătoriei care, din aceste motive ireconciliabile, nu mai poate continua.
Chiar dacă aveţi avocat care vă reprezintă interesele şi reclamanta dovedeşte culpa dv. exclusivă, tot veţi fi obligat la plata cheltuielilor de judecată...
Dacă puteţi dovedi culpa comună sau dacă vreţi să vi se încredinţeze dv. copilul, veţi angaja apărător.
Este bine să depuneţi la instanţă în cazul cererii de încredinţare a copilului la reclamantă cu care sunteţi de acord, o adeverinţă de la angajatorul dv. cu veniturile nete pe ultimile 6 luni.

Divortul nu intervine asa din senin,peste noapte, ci el este rezultatul unor tensiuni,certuri,neconcordante,lipsa comunicarii,diminuarea afectiunii,schimbarea "gusturilor",etc,etc.....
Daca doreste sa divorteze si vedeti ca nu-i drum inapoi, lasati-o s-o faca, dar ganditiva la copil.Incercati sa luptati pentru el si chiar daca va fi incredintat mamei(de regula asa se intampla)nu renuntati la el.Cereti in prima instanta si stabilirea programului de vizitare a minorului.Ar fi pacat sa va doriti sa petreceti timp cu el mai tarziu si sa nu puteti.
Daca va zice ca nu va fi nici o problema sa o vizitati in viitor,sa nu o credeti,nu-i adevarat.Cunosc "ensprezece"cazuri in care s-a intamplat exact la fel.Nu uitati,"vorba zboara,dar scrisul ramane"
Va doresc succes !

Va multumesc tuturor pentru raspunsurile date.Mi-au fost de un real folos.
Bineinteles ca nu voi renunta la copil...Este un inger.Accept sa ramana cu sotia fiind foarte atasata afectiv de ea...Cred ca i-as face un foarte mare rau despartind-o de mama.Iar cu sotia,momentan sunt in relatii bune...Duminica trecuta am fost toti intr-o excursie la Lacul Rosu.
Problema la noi vine din exterior.Soacra mea are darul de a memora orice amanunt,mai ales greseli.Daca nu sunt greseli are darul de a le descoperi...Saraca sotia mea nu este decat o victima...Fiind o fire foarte influientabila si labila,a cedat presiunilor pe care lea avut tot timpul din partea mamei.
De aceea incerc sa-i ofer cat pot o stabilitate emotionala.
O alta problema ar fi apartamentul pe care-l avem.Este cumparat cu credit imobiliar.Avansul l-am dat din vanzarea unui alt apartament pe care-l aveam dinainte de casatorie.Am discutat cu ea si nu are pretentii de nici un fel la apartament.Ma sfatuiti sa fac totusi o tranzactie?Se poate aduce tranzactia chiar daca nu este prevazut partajul in actiune?Ea vrea sa termine cat mai repede cu procesul...Aseara am cautat pe net o multime de lucruri despre divort,si impreuna cu ceea ce mi-ati raspuns ,mi-am facut o idee cat de cat a ceea ce urmeaza si ceea ce trebuie sa fac.
Am gasit depre Intampinare.Ma sfatuiti sa vin cu o intampinare in care sa prezint punctul meu de vedere diin care sa rezulte culpa comuna si nu exclusiva,cum este prezentata in actiune?