partajare societate comerciala intre soti

ce inseamna "foarte aproape de momentul incheierii casatoriei"? Inainte, sau dupa?
Oricum, daca sotul care este administrator unic detine societatea pe care o are dinainte de incheierea casatoriei, aceasta nu intra la partaj.

Nu intra la partaj.

Nu stiu sa va spun prevederea legala, adica sa mentionez legea si articolul dar, daca sotul a avut el singur societatea fie ca a fost dobandita inainte sau dupa casatorie, sotia nu are dreptul sa ceara nimic din aceasta. Iin cazul de fata societatea este considerata un bun personal al sotului si chiar daca nu este acelasi lucru, asa cum sotia nu are dreptul sa-i pretinda pantofii nu poate pretinde nici parte din societate.

Citesc si sincer imi vine sa plang! Ce treaba are patrimoniul social cu partajarea patrimoniului unui asociat, doamnelor? Se poate pune in discutie NUMAI partajul partilor sociale, NU si al bunurilor societatii. Insa cum si p.s. au fost dobandite inaintea casatoriei, ele sunt bun propriu al sotului respectiv si nu au nimic de-a face cu relatiile patrimoniale dintre soti. Societatea ramane cu patrimoniul ei indiferent ce se intampla cu asociatii!

Conform Art. 31- Codul familiei - Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecãrui sot:
a) bunurile dobândite înainte de încheierea cãsãtoriei;
b) bunurile dobândite în timpul cãsãtoriei prin mostenire, legat sau donatie, afarã numai dacã dispunãtorul a prevãzut cã ele vor fi comune;
c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitãrii profesiunii unuia dintre soti;
d) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensã, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii sau inovatii, precum si alte asemenea bunuri;
e) indemnitatea de asigurare sau despãgubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
f) valoarea care reprezintã si înlocuieste un bun propriu sau bunul în care a trecut aceastã valoare.


Aceste bunuri devin proprii având în vedere destinatia lor. Textul legii se refera la doua categorii de bunuri: bunuri de uz personal si bunuri destinate exercitarii profesiei unuia din soti.

Pentru a fi bunuri proprii, bunurile de uz personal trebuie sa întruneasca anumite conditii:

- bunul sa apartina unuia din soti (de exemplu, obiectele de vestimentatie);

- bunul devine propriu sotului care-l foloseste, fara sa se faca distinctie între modurile de dobândire (de exemplu, bunul dobândit de sotul care-l foloseste pentru uzul sau personal devine propriu chiar daca a fost procurat cu bunuri comune);

- bunul trebuie sa fie destinat în mod efectiv uzului exclusiv si personal al unuia din soti (de exemplu, îmbracamintea). Nu este suficienta, deci, numai destinatia bunului, dupa natura sa, pentru ca acesta sa fie bun propriu, ci trebuie sa fie folosit efectiv de catre unul din soti. Bunurile de lux (de exemplu, bijuteriile), fiind lucruri de valoare, sunt bunuri comune, chiar daca sunt folosite de catre un singur sot.

Iar in cazul bunurilor destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, acestea sunt bunuri proprii daca au fost dobândite de catre un sot si daca sunt destinate exercitarii profesiei de catre sotul dobânditor al bunului. Aceste bunuri sunt proprii, indiferent daca ele sunt dobândite cu mijloace proprii ale sotului dobânditor sau cu mijloace comune ambilor soti. Totusi, daca bunurile destinate exercitarii profesiei unuia din soti reprezinta obiecte de lux si au fost dobândite cu valori comune, aceste bunuri sunt comune deoarece au depasit destinatia lor matrimoniala. În cazul în care un sot exercita mai multe profesii, bunurile destinate exercitarii fiecareia dintre acestea sunt proprii, cu conditia sa fie vorba de îndeletniciri cu caracter profesional.
Când ambii soti au aceeasi profesie, bunurile pe care le folosesc pentru exercitarea ei sunt bunuri aflate în coproprietatea acestora, ele pastrându-si caracterul de bunuri proprii.
Eu la acest aspect ma refeream.