Desi esti minora, politia va tine cont si de dorinta ta, insa mai inainte de asta stai de vorba cu parintii tai, incearca sa deschizi o poarta catre comunicare.Gandeste-te si la faptul ca ai doar 17 ani, in timp, poate vei dori altceva de la viata, nu maritis.Si apoi, daca prietenul tau va vrea sa rupa relatia?
Parintii sunt parinti.Buni, rai te iubesc, au grija de tine. poate discutiile sunt datorita relatiei tale, poate le este frica sa nu te piarda, sa nu suferi, sa nu ti se intample ceva rau.
Te rog, pune-te in locul lor, incearca sa ii intelegi, nimeni nu te iubeste si nu te respecta mai mult ca ei.
Pe ei ii cunosti de 17 ani, pe prietenul tau de cat timp il cunosti? parintii tai sunt singurii tai prieteni, nu ii indeparta de tine.
Daca nu poti comunica cu ei, scrie-le o scrisoare, spune tot ce te apasa, ce te doare, ce ti-ai dori, roaga-i sa nu se mai poarte asa, roaga-i sa gasiti impreuna intelegere si solutii.
Faceti compromisuri.
din pacate sunteti minora si veti crea neplacerile mersului pe la audieri la politie, celor care vor fi implicati alaturi de dvs, respectiv iubitul si sora lui.
pana sa se lamureasca lucrurile, for fi niste chestii extrem de neplacute.
Eu consider , ca inainte de a lua hotarari pripite sau de a incerca o rezolvare "pieptisa" , ar fi bine sa incercati sa aveti o discutie ca intre "barbati"(chiar daca nu este cazul) si poate macar pe o anumita perioada lucrurile s-ar putea calma in folosul ambilor.
Incercati sa stati de vorba si sa ajungeti la un"numitor comun"
In orice caz , plecarea alaturi de un barbat , cand probabil altele sunt nevoile dvs actuale , nu cred ca este cel mai inteligent lucru.
Poate este putin prematura si cam prea intempestiva.
Este bine sa cumpaniti ...
Buna seara,
Cred ca trebuie analizat ,in primul rand motivul generator al acestor discutii si efectul acestuia nu numai asupra Dvs. ,ci si asupra parintilor .Incercati sa discutati cu acestia, iar daca mama va este mai apropiata gasiti impreuna o cale pentru a va expune punctul de vedere , tatalui Dvs. Eventual puteti lua legatura cu unul din consilierii Autoritatii Tutelare ,dar sincera sa fiu nu cred ca este cea mai buna solutie. Si nu incercati sa va implicati prietenii in toata aceasta poveste . Acestia astazi ,maine va pot fi aproape si de partea Dvs. ,dar oare pentru cat timp?
Certurile pe care le ai acum cu parintii si asazisele insomnii , ti se vor parea floare la ureche pe langa nesfarsitele ore ce le vei petrece la politie,Parchet , la Directia de Protectia copilului , autoritatea tutelara , etc . si interminabilele declaratii .In plus si prietenul tau va avea de suferit , mai bine ai rabdare , sa implinesti 18 ani, te vei putea intalni in acest timp cu prietenul si vei putea impaca si parintii. Fii inteligenta!!