Anteproiect de Lege privind asigurarea practicii judiciare unitare

O echipa de cercetare din cadrul UNIVERSITATII "NICOLAE TITULESCU" a elaborat un anteproiect de lege privind asigurarea practicii judiciare unitare.

Anteproiectul de lege este rodul unor cercetari juridice intreprinse pe o perioada de aproximativ trei ani de zile, in baza contractului de finantare nr. 860/19.01.2009, cu titlul UNIFORMIZAREA PRACTICII JUDICIARE SI ARMONIZAREA CU JURISPRUDENTA CEDO, IMPERATIV AL INFAPTUIRII JUSTITIEI. PROPUNERI LEGISLATIVE PRIVIND ASIGURAREA UNEI PRACTICI JUDICIARE UNITARE.

Componenta echipei de cercetare este urmatoarea:
Prof. univ. dr. MIHAI ADRIAN HOTCA – director de proiect;
Conf. univ. dr. DAN LUPASCU – membru;
Conf. univ. dr. MIRCEA DAMASCHIN – membru;
Lect. univ. dr. BEATRICE ONICA-JARKA – membru.

In vederea elaborarii proiectului, in primul rand echipa de cercetare a efectuat o documentare (materializata intr-un volum publicat) referitoarele la modul in care diferitele sisteme de drept reglementeaza problema practicii judiciare neunitare.

In al doilea rand, echipa a facut un examen selectiv (materializat intr-un volum publicat), din toate materiile in care exista practica judiciara neunitara (drept penal, drept procesual penal, drept civil, drept procesual civil, drept comercial, dreptul muncii, contencios administrativ etc.), care a permis tragerea unor concluzii privind cauzele practicii judiciare neunitare.

In al treilea rand, echipa de cercetare a organizat dezbateri avand ca tema necesitatea unificarii practicii judiciare, dintre care una sub egida Asociatiei Internationale de Drept Penal, in cadrul conferintei internationale organizate de UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU in luna aprilie 2011, la care au participat raportori (ale caror materiale urmeaza a fi publicate) din mai multe state (Spania, Italia, Germania, Croatia, Grecia, Ungaria, Macedonia etc.).

Anteproiectul inglobeaza rezultatele unei cercetari care a luat in considerare atat specificul sistemului dreptului romanesc, cat si elemente de drept comparat, fiind constienti de teza conform careia credibilitatea justitiei se bazeaza, printre altele, si pe unitatea practicii judiciare, intrucat justitiabilul care stie ca un alt cetatean o obtinut o solutie favorabila intr-un caz similar cu al sau spera in mod justificat ca va avea acelasi succes. Or, daca la finalul procesului, desi este vorba despre o speta asemanatoare, care ridica aceleasi probleme de drept, acesta pierde procesul, el nu poate intelege faptul ca aceeasi lege poate avea doua sau mai multe sensuri, astfel ca va fi dezamagit si va transmite dezamagirea persoanelor cu care el intra in contact, care la randul lor o vor raspandi in continuare.

in numele echipei de cercetare - Mihai Adrian Hotca



ANTEPROIECT DE LEGE privind asigurarea practicii judiciare unitare



CAPITOLUL I - Recursul in interesul legii


Art. 1 - Scopul recursului in interesul legii si calitatea procesuala
Pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la sesizarea intemeiata a colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiilor de conducere ale curtilor de apel sau Avocatului Poporului, are obligatia sa solicite Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti, inclusiv in cazul lacunelor legislative.

Art. 2 - Continutul cererii
Cererea de recurs in interesul legii trebuie sa cuprinda solutiile diferite date problemei de drept si motivarea acestora si/sau, dupa caz, jurisprudenta relevanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, opiniile doctrinare relevante, precum si solutia propusa.

Art. 3 - Admisibilitate
Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problema de drept care formeaza obiectul judecatii a fost solutionata in mod diferit prin cel putin doua hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii.

Art. 4 - Completul de judecata
(1) Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, un numar de 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii.
(2) In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili pentru cei 20 de judecatori numarul de judecatori din cadrul sectiilor interesate.
(3) Judecatorii care fac parte din complet sunt desemnati aleatoriu de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(4) Presedintele completului este presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 5 - Judecatorul raportor si raportul asupra recursului in interesul legii
(1)Dupa inregistrarea cererii, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va desemna unul dintre judecatorii care compun completul de judecata sa intocmeasca un raport asupra recursului in interesul legii.
(2) Judecatorul raportor nu este incompatibil.
(3) In vederea intocmirii raportului, judecatorul raportor poate solicita opinia scrisa a unor specialisti asupra problemei de drept solutionata diferit.
(4) Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza si/sau, dupa caz, jurisprudenta relevanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, doctrina relevanta in materie, precum si opinia specialistilor consultati.
(5) Judecatorul raportor va intocmi separat proiectul motivat al solutiei propusa a fi data recursului in interesul legii.

Art. 6 - Sedinta de judecata
(1) Sedinta pentru judecarea recursului in interesul legii se convoaca de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu cel putin 20 de zile inainte de data desfasurarii acesteia.
(2) Odata cu convocarea sedintei se comunica fiecarui judecator o copie a raportului si a solutiei propusa a fi data recursului in interesul legii.
(3) La sedinta participa toti membrii completului. Daca unul sau mai multi judecatori sunt impiedicati, din motive obiective, sa participe la sedinta, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va dispune inlocuirea, in conditiile art. 4 alin. (3).
(4) Recursul in interesul legii se sustine de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta.
(5) Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei.
(6) Solutia se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor completului de judecata.
(7) Nu se admit abtineri de la vot.

Art. 7 - Hotararea asupra recursului in interesul legii
(1) Recursul in interesul legii se solutioneaza prin decizie.
(2) Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
(3) Decizia se motiveaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 8 – Incetarea sau modificarea efectelor deciziei
(1) Abrogarea, sau, dupa caz, declararea neconstitutionalitatii, modificarea totala a continutului dispozitiei legale care a generat interpretarile diferite ori inlaturarea lacunei legislative atrag de drept incetarea efectelor deciziei prin care a fost solutionat recursul in interesul legii.
(2) In cazul modificarii partiale a dispozitiei legale care a generat interpretarile diferite, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va sesiza deindata Inalta Curte de Casatie si Justitie cu propunere de modificare a deciziei sau, dupa caz, de constatare a incetarii efectelor. Dispozitiile art. 4-7 se aplica in mod corespunzator.


CAPITOLUL II - Hotararea prealabila pentru dezlegarea unei probleme de drept


Art. 9 - Cazul in care se poate solicita pronuntarea hotararii prealabile
Daca, in cursul judecatii, pana la inceperea dezbaterilor, un complet de judecata investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constata ca o problema de drept de care depinde solutionarea cauzei respective a fost solutionata diferit, prin hotarari judecatoresti definitive, poate solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa rezolve de principiu acea problema de drept, inclusiv in cazul lacunelor legislative.

Art. 10 – Sesizarea pentru pronuntarea unei hotarari prealabile
(1) Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face din oficiu sau la cererea partilor.
(2) Instanta este obligata sa puna in discutie sesizarea din oficiu sau la cererea partilor.
(3) Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si suspendarea judecatii cauzei pana la pronuntarea unei hotarari prealabile se dispun prin aceeasi incheiere, care nu este supusa niciunei cai de atac.
(4) Cererea pentru sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie este scutita de timbraj.

Art. 11 – Masuri privitoare la starea de arest
In cazul in care inculpatul se afla in arest la domiciliu sau este arestat preventiv, se aplica in mod corespunzator prevederile noului Cod de procedura penala.

Art. 12 – Admisibilitate
Sesizarea este admisibila numai daca se face dovada ca problema de drept a fost solutionata in mod diferit prin cel putin doua hotarari judecatoresti definitive, care se depun la dosarul cauzei.

Art. 13 – Completul de judecata
(1) Sesizarea se judeca de catre sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, completul este format din judecatorii sectiilor respective.
(3) La sedinta de judecata trebuie sa participe cel putin trei patrimi din numarul judecatorilor in functie potrivit alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2).
(4) Sedinta de judecata este condusa de presedintele de sectie - in cazul alin. (1), sau de presedintele de sectie cu cea mai mare vechime la Inalta Curte de Casatie si Justitie – in cazul alin. (2).

Art. 14 – Judecatorul raportor si raportul asupra sesizarii
(1) Dupa inregistrarea sesizarii, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va desemna unul dintre judecatorii care compun completul de judecata sa intocmeasca un raport asupra sesizarii.
(2) Judecatorul raportor nu este incompatibil.
(3) In vederea intocmirii raportului, judecatorul raportor poate solicita opinia scrisa a unor specialisti asupra problemei de drept solutionata diferit.
(4) Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza si/sau, dupa caz, jurisprudenta relevanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, doctrina relevanta in materie, precum si opinia specialistilor consultati.
(5) Judecatorul raportor va intocmi separat si proiectul motivat al solutiei propusa a fi data sesizarii.

Art. 15 – Sedinta de judecata
(1) Sedinta pentru judecarea sesizarii se convoaca de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu cel putin 20 de zile inainte de data desfasurarii acesteia.
(2) Odata cu convocarea sedintei se comunica fiecarui judecator o copie a raportului si a solutiei propusa a fi data sesizarii.
(3) Sedinta se desfasoara cu participarea procurorului.
(4) Sesizarea se judeca fara citarea partilor, in termen de cel mult 3 luni de la data inregistrarii.
(5) Solutia se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul judecatorilor care iau parte la judecata.
(6) Nu se admit abtineri de la vot.

Art. 16 – Hotararea asupra sesizarii
(1) Sesizarea se solutioneaza prin decizie.
(2) Decizia se motiveaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Dezlegarea data problemei de drept este obligatorie, inclusiv in cauza respectiva, de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 17 – Incetarea sau modificarea efectelor deciziei
(1) Abrogarea, sau, dupa caz, declararea neconstitutionalitatii, modificarea totala a continutului dispozitiei legale care a generat interpretarile diferite ori inlaturarea lacunei legislative atrag de drept incetarea efectelor deciziei prin care a fost solutionata sesizarea.
(2) In cazul modificarii partiale a dispozitiei legale care a generat interpretarile diferite, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va sesiza deindata Inalta Curte de Casatie si Justitie cu propunerea de modificare a deciziei sau, dupa caz, de constatare a incetarii efectelor acesteia. Dispozitiile art. 13 – 16 se aplica in mod corespunzator.