Sesizarea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie în vederea pronunþãrii unei hotãrâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept

Question

Discuție deschisă în Procedura în faţa instanţei civile - reguli, acte, termene, căi de atac

Sesizarea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie în vederea pronunþãrii unei hotãrâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept

Utilizator 14:05, 21 Februarie 2013

Unul din obiectivele NCPC este crearea unui nou mecanism pentru unificarea practicii judiciare care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la transformarea jurisprudenţei româneşti într-una predictibilă.
Din pacate, dupa parerea mea, modificarea art.503 ( devenit 512) facuta prin Legea 76/2012 reprezinta un pas inapoi in aceasta directie. Astfel:
Inainte de modificare:
Art. 503. – Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o problemă de drept de care depinde soluţionarea cauzei respective nu a fost dezlegată unitar în practica instanţelor, va putea solicita secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu problemei de drept cu care a fost sesizată.
Dupa modificare:
Art. 512. – Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.
Se observa ca vechea reglementare permitea lamurirea problemellor de drept care nu au fost dezlegată unitar în practica instanţelor , iar noua reglementare nu permite acest lucru.
Doresc sa cunosc parerea unui specialist cu privire la punctul meu de vedere referitor la aceasta modificare.

Răspunde Citează

3 mesaje

1065 vizualizări

2 participanți

Cel mai recent răspuns: , utilizator 00:13, 24 Februarie 2013

Vezi răspuns

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Cine poate cere pronunţarea unei hotărâri prealabile? Cine poate cere pronunţarea unei hotărâri prealabile? (vezi toată discuția)

Pe aceeași speță unele instanțe au admis plângerile contravenționale iar altele le-au respins. se poate instanței de recurs înaintarea plângerii la Îccj? Ca urmare a respingerii, de catre o instanta, a unei plangeri(contestari)impotriva unui proces-verbal de contraventie, cu termen de recurs(30zile), se poate ... (vezi toată discuția)

Completul e obligat la cererea mea sa faca sesizarea iccj in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept? - art. 475 din cpp completul e obligat la cererea mea sa faca sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept? - art. 475 ... (vezi toată discuția)

themis Utilizator · Answer 1 · 2013-02-23 13:47:52

După republicarea NCPC, articolul în cauză a devenit art.519.

Modificarea conţinutului anterior a fos impusă, cred eu, de necesitatea de a nu interfera cu reglementarea prevăzută pentru recursul în interesul legii (art.514 NCPC republicat).

Astfel, dacă o problemă de drept a fost soluţionată în mod diferit de instanţele de judecată, sunt aplicabile prevederile art.519 (recursul în interesul legii). Doar dacă problema este nouă primesc aplicare prevederile art.519, şi asta doar în situaţia în care ICCJ nu a statuat asupra ei sau nu este pendinte un recurs în interesul legii în privinţa acelei chestiuni de drept.

Deci, noua reglementare nu împiedică lămurirea unei chestiuni de drept asupra căreia instanţe diferite au dat soluţii diferite, numai că soluţia procedurală nu este aceea a sesizării ICCJ potrivit art.519, ci aceea a recursului în interesul legii.

Că e bine sau nu, rămîne de discutat.

rrocambole Utilizator · Answer 2 · 2013-02-24 00:13:11

Multumesc pentru raspuns, insa eu raman la parerea ca noua formulare a art.519 împiedică lămurirea unei chestiuni de drept asupra căreia instanţe diferite au dat soluţii diferite, lucru pe care vechea reglementare il permitea.
Este adevarat ca dacă o problemă de drept a fost soluţionată în mod diferit de instanţele de judecată se poate folosi recursul în interesul legii. Dar acest Recurs exista si in VCPC si nu a reusit sa unifice practica judiciara.
Cred ca exista interese sa nu se ajunga la o practica judiciara unitara ( sau sa se ajunga la ea intr-un timp cat mai indepartat) pentru ca instantele sa nu fie obligate sa pronunte solutii asemanatoare in spete asemanatoare, astfel incat cei care trebuie sa ,,scape" sa scape in continuare!.