Aplicabilitate CCM pe ramura

DECIZIE NR. 9764

..............................................................................................................................................
CURTEA
Asupra recursului civil de fata:
Tribunalul Olt, prin sentinta nr. 1….. din 10 mai 2011 a admis actiunea formulata de reclamanta M. F, in contradictoriu cu parata SC SI.. SRL , Slatina.
A fost obligata parata la 1440 lei catre reclamanta, actualizata la data platii efective.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca reclamanta a avut raporturi de munca cu unitatea parata , ca urmare a incheierii contractului de munca pe perioada nedeterminata, fiind incadrata pe postul de gestionar, raporturi de munca care au incetat la data de 31.01.2011, cand s-a dispus desfacerea contractului individual de munca conform art 65 (1) Codul Muncii, prin decizia nr. 8/31.01.2011 aflata la dosar. Potrivit dispozitiilor art 64 Codul Muncii, salariatii concediati pt motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege sau contractele colective de munca De asemenea potrivit dispozitiilor art 76 alin 1 din Contractul Colectiv de Munca la nivel de ramura comert pe anul 2010, inregistrat la Ministerul Muncii sub nr. 42/01/11.02.2010, la incetarea contractului de munca din motive care nu tin de persoana salariatului, angajatorul va acorda acestuia o compensatie de cel putin 2 salarii , in afara drepturilor cuvenite la zi. Clauzele contractului colectiv de munca la nivel de ramura produc efecte pt toti salariatii incadrati la toti angajatorii din ramura respectiva. In aceasata situatie instanta a constatat ca este neintemeiata critica paratei, privind inaplicabilitatea acestui contract. Pentru toate aceste considerente instanta a constatat ca in speta sunt incidente dispozitiile art 76 alin 1 Contractul Colectiv de Munca la nivelul ramurii Comert pe anul 2010 si in consecinta a obligat parata catre reclamant la plata unei compensatii in cuantum, de 2 salarii lunare, respectiv 1440 lei, suma actualizata la data platii efective.
Impotriva sentintei a declarat recurs parata SC SI.. SRL, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
Motivandu-si recursul, arata ca masura reducerii numarului de salariati a fost determinata de situatia finaciara in declin, fapt ce a determinat concedierea individuala conform art 65 alin 1 din legea 53/2003. Ca firma are 10 salariati, motiv pt care nu este si nu afost obligate, conform legii, sa negocieze un contract colectiv de munca si nu se supune unui contract colectiv de munca la nivel de ramura . Precizeaza ca actul legal valabil intre reclamanta si parata este contractul individual de munca nr. 176799/15.03/2006, unde la “dispozitii finale” nu a fost inscris numarul nici unui contract colectiv de munca la nivel de ramura.
In drept, invoca dispozitiile art 236 alin 2 Codul Muncii.
Examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate in recurs dar si actelor si lucrarilor dosarului Curtea constata recursul fondat si va fi admis pentru urmatoarele considerente:
Potrivit contractului individual de munca, in cadrul dispozitiilor finale, care prevad dispozitiile ce completeaza contractul individual de munca incheiat intre salariat si angajator, Curtea constata ca la rubrica contract colectiv la nivelul unitatii respective cantract incheiat la nivelul grupului de angajatori din care face parte parata din cauza de fata sau ramurii partile nu au stipulat niciun contract ceea ce inseamna ca la negocierea contractului de munca partile au inteles sa nu fie aplicabil un alt contract de munca, incheiat la nivel superior.
Totodata din cuprinsul contractului colectiv de munca incheiat la nivel de ramura si care este depus in copie la dosar, la art 3, este prevazut ca “clauzele contractelor collective de munca produc efecte pt toti salariatii incadrati in rmura de comert pt care s-a incheiat prezentul contract colectiv de munca, indifferent de forma de capital social, care sunt prezentate in Anexa nr 3 la prezentul contract – din randul carora nu face parte unitatea recurenta din cauza de fata; iar in cecea ce priveste domeniul de activitate, respectiv codul CAEN solicitat in contract, a fi 45, 46, 47, 56, 68, .2 si 92 se constata ca unitatea parata are codul CAEN 4579 iar cu privire la salariatii carora le este aplicabil acest contract colectiv la nivel de ramura se prevede faptul ca el produce efecte precum si pentru toti salariatii angajatorului in cazul contractelor collective de munca incheiate la nivel de unitate, ori aceasta unitate nu are incheiat un astfel de contract colectiv de munca pe unitate, acesta nefiind obligatoriu in raport de numarul de salariati angajati.
In raport de aceste imprejurari Curtea retine inopozabilitatea acestui contract la nivel de ramura, pt salariatii care sunt angajati la nivelul acestei unitati, inclusiv in ceea ce priveste clauza referitoare la plata a doua salarii compensatorii la data concedierii.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciaza ca sentinta pronuntata in instanta de fond este afectata de motivul de nelegalitate prevazut de art 304 pct 9 C.P. civ – aplicare agresita a legii, imprejurare in raport de care, admitand recursul paratei, in temeiul art 312 alin 1 teza 1 raportat la art 304 pct 9 C.P. civ.. va modifica sentinta in sensul respingerii actiunii formulata de reclamanta.

Cat de "temeinica si legala" poate fi aceasta hotarare tinandu-se cont ca fiecare motivare a ei pica la cel mai mic fosnet de fila de lege; ce ar mai putea fi de facut ???


Parerea mea:
-aplicabilitatea restrictiva a unui Contract colectiv de munca pe ramura la nivel national nerecunoscuta de Codul muncii si Legea contractelor collective de la acea data
-refuzul de a recunoaste codul CAEN 4579 ca apartinand Ramurii comert a economiei nationale (ore carei ramuri considera curtea ca-i apartine acest cod CAEN? - puteau sa spuna si astronautica pentru ca tot ei aveau dreptate #-o)
-culpa angajatorului de a nu specifica Contractual colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale angajatului CM(art.17 alin.1-3)
-nesocotirea art.17 alin. 4 Codul muncii