Intrebari curs de drept civil - succesiuni

Sper ca nu supar pe nimeni daca incerc sa adresez cateva intrebari celor mai experimentati in domeniu cu privire la subiectul mentionat in titlu. Vreau sa specific ca acestea imi vor fi de un real folos in invatarea si asimilarea pe cat mai bine cu putinta a materiei. Asa ca cine are putin timp la dispozitie si un gram de bunavointa pentru cineva care este la inceput in lumea dreptului,l-as ruga sa-mi raspunda catusi de putin si pe scurt la micile nelamuriri ce le voi intalni in partea de succesiuni. Raman profund recunoscator. Si acum sa indraznesc a adresa cateva intrebari:

1. Care este diferenta intre nedemnitatea de drept si cea juridica? Cea juridica este declarata de instanta de judecata am inteles,insa in codul civil vad cam aceleasi motive in ambele cazuri,si anume persoana condamnata penal pentru fapte de violenta sau infractiuni menite sa-l ucida sau sa-l supuna la fapte grave de violenta fizica,morala etc. pe cel care lasa mostenirea (defunct). Cum se deosebeste natura faptelor de la art 958 (1) a. si 959 (1) a.? Sunt putin confuz,mi-ar putea explica cineva mai bine (mai pe romaneste) diferenta dintre cele doua cazuri de nedemnitate?


2. Am gasit ca un copil nenascut este considerat ca exista (adica indeplineste calitatile de succesor) cu conditia ca acesta sa se nasca viu. Evident,in momentul decesului defunctului copilul sa fie conceput. Dar vin cu urmatoarea speta:

- La momentul decesului lui de cujus copilul este conceput,in luna a 5-a sa zicem (urmand sa se nasca peste 4 luni).
- Mostenirea se dezbate la o luna dupa deces,si patrimoniul defunctului se imparte mostenitorilor care au vocatie succesorala concreta.
- Peste 3 luni copilul se naste viu.

Cum este tratat acest caz? Se reimparte mostenirea,dandu-i-se acelui copil partea cuvenita? Sau copilul nu mai primeste nimic (ghinion,s-a nascut dupa dezbaterea succesiunii)? Ori mostenirea nu se dezbate in cazul in care un mostenitor cu vocatie concreta este conceput,pana la momentul nasterii sale?


3. Am cartea aceasta: [ link extern ] )

La nedemnitate scrie asa,chiar la sfarsit: "Daca decesul nedemnului a avut loc inainte de deschiderea mostenirii, nedemnitatea poate fi invocata impotriva copiilor nedemnului, pentru a-i impiedica sa vina la mostenire prin reprezentare."

Cum vine asta? Ca mai in urma cu doua pagini scrie (asa cum stiam si eu) ca "fiii si fiicele nedemnului pot veni la mostenirea defunctului si prin reprezentarea tatalui lor nedemn. Astfel, sanctiunea nedemnitatii NU produce efecte si fata de ei.

Art. 967 alin. 1 mentioneaza: "nedemnul, chiar aflat in viata la data deschiderii mostenirii" poate fi reprezentat.

Asadar cum anume (sau in ce conditii),nedemnitatea poate fi invocata si impotriva copiilor nedemnului?


4. In aceeasi carte,la reciprocitatea vocatiei legale generale la mostenire,scrie ca "daca o persoana are vocatie succesorala legala la mostenirea lasata de o alta persoana,atunci si aceasta persoana are aceeasi vocatie in raport cu prima (sensul pozitiv al principiului).

Si apoi urmatorul exemplu:

"De exemplu, copilul are vocatie la mostenirea lasata de parintii sai, dar si acestia din urma (parintii) au vocatie la mostenirea copiilor lor (in concurs cu ceilalti mostenitori, daca exista).

Aici poate n-am inteles eu bine,insa vreau sa fiu complet lamurit,sa nu raman asa. Daca acel copil are la randul sau copii,cum sa-l mosteneasca si parintii?? Doar asa,de dragul acestui principiu de reciprocitate a vocatiei? Daca are copii atunci il mostenesc ei,nu il mai mostenesc parintii,chiar daca defunctul i-ar fi mostenit in mod normal pe parinti.

Dvs. cum vedeti lucrurile?

Va multumesc