Va implor dati-mi si mie raspunsurile corescte pentru aceasta sitautie...va implorrrrr este o chestie de viata si moarte va rogggggg extrem de frumossssss
Societatea comerciala R a chemat in judecata institutul P solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligat P sa ii plateasca duma de 50.000 Ron reprezentand contravaloarea semintelor cultivate de R si predate lui P pe baza de contract .
In motivarea actiuni se arata ca intre R si P s-a incheiat un contract de inmultire a semintelor respective prin care P furniza contra cost lui R o cantitate mica de seminte pe care R urma sa le inmulteasca pe durata unui ciclu de productie pe cheltuiala lui R urmand ca dupa recoltarea intreaga cantitate de seminte sa fie predate lui P si acesta sa plateasca catre R contra valoarea acestor seminte la un prêt stabilit de o comisie din cadrul institutului P.
Totodata conform dispozitiilor contractuale executantul R trebuia sa faca toate operatiunile necesare inmultirii pe toata durata ciclului de productie sub supravegherea si indrumarea unui specialist din cadrul institutului. Se mai arata in motivarea actiunii ca R si-a indeplinit toate obligatiile contractuale de la cultivare pana la recoltarea semintelor care au fost predate institutului din acel moment nascandu-se obligatiile de piata. Desi a trecut mai bine de un an de la predarea semintelor institutul nici nu a stabilit pretul nici nu a platit vreo suma de bani. Pretul a fost stabilit de reclamanta prin raportare la pretul incasat de o societate terta in anul anterior pentru produse similare. La randul sau institutul a aratat ca in primul rand conform contractului reclamanta nu poate stabili pretul produselor si in al 2 rand oricum nu poate fi obligat sa plateasca vreo suma de bani deoarece semintele nu sunt corespunzatoare din punct de vedere calitativ intrucat recoltarea lor sa facut prea tarziu.
1.) Cum se numeste mijlocul procesual prin care paratul isi invoca apararile?( Argumentati )
2.) Care sunt mijloacele de proba de care se vor folosi partile pentru a-si dovedi sustinerile? ( Mijloacele de proba + argumentare)
3.) Cui credeti ca ii apartine culpa in executarea obligatiilor contractuale ( R, P, sau amandoi)? (Argumentare)
4.) Considerati ca in raport de prevederile contractului si de situatia de fapt reclamanta poate sa stabileasca pretul produselor? ( Argumentati)
5.) Ce va hotari instanta ? ( Argumentati)
1. Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul răspunde la cererea de chemare în judecată urmărind să se apere faţă de pretenţiile reclamantului.
Potrivit art.115 C.proc.civ., întâmpinarea va cuprinde:
- excepţiile de procedură ce pârâtul ridică la cererea reclamantului;
- răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii;
- dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere; când va cere dovada cu martori, pârâtul va arăta numele şi locuinţa lor;
- semnătura .
Aşa cum se precizează, acestea sunt elementele minime şi absolut necesare pe care trebuie să se cuprindă întâmpinarea .
Însă în raport cu interesele pârâtului şi pentru a pune în evidenţă caracterul său de replică la cererea de chemare în judecată , întâmpinarea va putea cuprinde şi alte elemente : numele (denumirea) părţilor, obiectul cererii de chemare în judecată (arătat de către reclamant), instanţa sesizată cu soluţionarea litigiului şi numărul dosarului (menţionate pe citaţie).
Prin întâmpinare, pârâtul va putea arăta toate excepţiile procesuale, atât cele de procedură, cât şi cele de fond, pe care le înţelege să le invoce , chiar dacă în text se face referire doar la excepţiile de procedură .
Prin răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept, pârâtul caută să demonstreze că pretenţiile reclamantului sunt neîntemeiate, în întregime sau în parte , deci se apără în fond .
Însă, pentru a combate pretenţiile reclamantului şi pentru a convinge instanţa că ceea ce susţine este adevărat, pârâtul trebuie să facă dovada, întrucât nu este suficient doar să afirme ceva. În acest sens, el va arăta prin întâmpinare mijloacele de probă cu care se apără, transformându-se în reclamant în raportul probatoriu. Ca urmare, în întâmpinare, sarcina probei revine pârâtului .
Dacă pârâtul solicită proba prin înscrisuri, va anexa la întâmpinare copii de pe înscrisuri, certificate pentru conformitate cu originalul, în atâtea exemplare câţi reclamanţi sunt, plus un exemplar pentru instanţă, iar când cere dovada cu martori, va arăta numele şi locuinţa acestora.
În ipoteza în care întâmpinarea este formulată de către reprezentant se va menţiona această împrejurare şi se va ataşa dovada calităţii de reprezentant.
În fine, întâmpinarea trebuie semnată, deoarece lipsa semnăturii atrage sancţiunea nulităţii întâmpinării în condiţiile art.105 alin.2 C.proc.civ. Nulitatea poate interveni, în temeiul acestor dispoziţii, şi în ipoteza lipsei celorlalte elemente din întâmpinare .
2. Probele sunt reglementate, în principal, în Codul civil, Codul de procedură civilă şi Codul comercial. Aceste acte normative reprezintă cadrul legal sau sediul materiei probelor.
Codul comercial cuprinde dispoziţii referitoare la probe în titlul V, intitulat „Despre obligaţiunile comerciale în general”, art.46 – 57. Art.46 din Codul comercial prevede că obligaţiunile comerciale şi liberaţiunile se probează : cu acte autentice, cu acte sub semnătură privată; cu facturi acceptate; prin corespondenţă; prin telegrame; cu registrele părţilor; cu martori, de câte ori autoritatea judecătorească ar crede că trebuie să admită proba testimonială şi aceasta chiar în cazurile prevăzute de art.1191 C.civ.; prin alte mijloace de probă admise de legea civilă. Aşa cum rezultă din prevederile art. 1 C.com. şi ale art.721 C.proc.civ. , dispoziţiile Codului comercial se completează cu cele ale Codului civil şi Codului de procedură civilă, care reprezintă dreptul comun, însă legea comercială (art.46 C.com.) se referă şi la mijloace de probă nereglementate de legea civilă şi procesual civilă, cum sunt facturile acceptate, telegramele şi registrele părţilor.
Potrivit art.46 C.com. „Obligaţiunile comerciale şi liberaţiunile se probează: cu acte autentice, cu acte sub semnătură privată, cu facturi acceptate, prin corespondenţă, prin telegrame,cu registrele părţilor, cu martori, de câte ori autoritatea judecătoreasca ar crede că trebuie să admită proba testimonială şi aceasta chiar în cazurile prevăzute de art. 1191 C.civ. În fine, prin orice alte mijloace de probă admise de legea civilă”.
Având în vedere şi dispoziţiile art.1 C.com. care prevăd că : „ În comerţ se aplică legea de faţă, unde ea nu dispune se aplică Codicile civil”, înseamnă că mijloacele de probă reglementate de dreptul comun şi nereglementate de legea comercială sunt admise şi pentru dovedirea drepturilor rezultate din raporturile juridice comerciale.
Însă, în materie comercială, legea reglementează şi anumite mijloace de probă specifice activităţii comerciale, cum sunt: facturile acceptate, corespondenţa, telegramele şi registrele comerciale, pe care doctrina le clasifică în înscrisuri propriu-zise, neprevăzute de legea civilă, şi înscrisuri improprii . La înscrisurile reglementate de lege, doctrina adaugă mijloacele moderne de probă sau de comunicare .
Din categoria înscrisurilor propriu-zise fac parte facturile şi corespondenţa, iar din categoria înscrisurilor improprii telegramele şi registrele comerciale.
În primul rînd, trebuie să clarificaţi natura contractului dintre cele două părţi.
Dacă vorbiţi despre preţ (şi vreţi să calificaţi contractul ca fiind unul de vînzare-cumpărare), atunci contractul este nul, deoarece lipseşte preţul. Stabilirea preţului putea fi lăsată la aprecierea unui terţ, dar comisia din cadrul institutului P nu are calitatea de terţ, prin urmare aţi lăsat preţul la aprecierea cumpărătorului, nu a terţului, ceea ce duce la nulitatea contractului de v/c.
Neavînd posibilitatea analizării contractului, este dificil de dat o soluţie.
ati afirmat ca potrivit contractului un specialist al paratului P avea obligatia de a supraveghea si indruma operatiunile necesare inmultirii pe intreaga durata a ciclului de productie. Se prezuma ca paratul trebuia sa va instiinteze care sunt lucrarile premergatoare culturii, care este perioada de insamantare, care sunt tratamentele auxiliare culturii si perioada in care trebuie aplicate, care este perioada de recoltare si cu ce mijloace corespunzatoare se recolteaza.
Aceasta obligatie a paratului (fara insa a citi contractul invocat) inteleg ca nu s-a respectat in totalitate de vreme ce acesta in intampinare afirma ca "recoltarea s-a facut prea tarziu".
Cum s-a facut predarea-primirea recoltei obtinute? Direct din camp cu mijloacele de transport ale lui P? S-a recoltat de dumneavoastrra, s-au facut analize specifice (acele BCA-uri - Buletin de cantarire si analiza)? Imi trebuie mai multe date pentru a va putea ajuta.
In ce priveste pretul, opinia mea este ca acesta trebuia fixat de P pana cel tarziu la data limita a contractului.
Semnatura -factura
melcsy
exista un contract de antrepriza semnat de 2 beneficiari, care defapt sunt sot si sotie.
factura insa este semnata numai de catre una dintre ei....exista ... (vezi toată discuția)
Completare factura
anasm
Salut, as avea si eu o intrebare.A fost garda la noi si ne-a amendat ca pe factura nu am trecut nr.contractului sau comenzii.Pot sa invoc, la plangerea la ... (vezi toată discuția)
Comanda
sm23
IMI SPUNETI VA ROG SI MIE DACA COMANDA FERMA ESTE OBLIAGTORIE?
DACA DA, POTRIVIT CAREI LEGI, ORDIN ESTE OBLIGATORIE?
PROBLEMA MEA ESTE CA, AM PRIMIT O ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
S.C. GALANTOM CONSULTING S.R.L., Consultant credite si finantari
melcsy