retinere din salariu

Angajatorul nu a procedat corect si legal.
Daca ati produs o dauna acestuia, trebuie sa incheiati o nota, de comun acord, in care se stabileste valoarea pagubei si modul de retinere. Retinerea nu poate fi mai mare decat 1/3 din salariul lunar net.
Aveti mai jos prevederile legale.

Codul muncii:

ART. 169
(1) Nicio reţinere din salariu nu poate fi operatã, în afara cazurilor şi condiţiilor prevãzute de lege.
(2) Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacã datoria salariatului este scadentã, lichidã şi exigibilã şi a fost constatatã ca atare printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã.
(3) În cazul pluralitãţii de creditori ai salariatului va fi respectatã urmãtoarea ordine:
a) obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei;
b) contribuţiile şi impozitele datorate cãtre stat;
c) daunele cauzate proprietãţii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
(4) Reţinerile din salariu cumulate nu pot depãşi în fiecare lunã jumãtate din salariul net.
ART. 170
Acceptarea fãrã rezerve a unei pãrţi din drepturile salariale sau semnarea actelor de platã în astfel de situaţii nu poate avea semnificaţia unei renunţãri din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispoziţiior legale sau contractuale.
ART. 171
(1) Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
(2) Termenul de prescripţie prevãzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaştere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.

CAP. III
Rãspunderea patrimonialã

ART. 253
(1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor rãspunderii civile contractuale, sã îl despãgubeascã pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legãturã cu serviciul.
(2) În cazul în care angajatorul refuzã sã îl despãgubeascã pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecãtoreşti competente.
(3) Angajatorul care a plãtit despãgubirea îşi va recupera suma aferentã de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condiţiile art. 254 şi urmãtoarele.
ART. 254
(1) Salariaţii rãspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor rãspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legãturã cu munca lor.
(2) Salariaţii nu rãspund de pagubele provocate de forţa majorã sau de alte cauze neprevãzute care nu puteau fi înlãturate şi nici de pagubele care se încadreazã în riscul normal al serviciului.
(3) În situaţia în care angajatorul constatã cã salariatul sãu a provocat o pagubã din vina şi în legãturã cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notã de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul pãrţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicãrii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul pãrţilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
ART. 255
(1) Când paguba a fost produsã de mai mulţi salariaţi, cuantumul rãspunderii fiecãruia se stabileşte în raport cu mãsura în care a contribuit la producerea ei.
(2) Dacã mãsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinatã, rãspunderea fiecãruia se stabileşte proporţional cu salariul sãu net de la data constatãrii pagubei şi, atunci când este cazul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sãu inventar.
ART. 256
(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumã nedatoratã este obligat sã o restituie.
(2) Dacã salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în naturã sau dacã acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptãţit, este obligat sã suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauzã se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plãţii.
ART. 257
(1) Suma stabilitã pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauzã din partea angajatorului la care este încadratã în muncã.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fãrã a putea depãşi împreunã cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauzã jumãtate din salariul respectiv.
ART. 258
(1) În cazul în care contractul individual de muncã înceteazã înainte ca salariatul sã îl fi despãgubit pe angajator şi cel în cauzã se încadreazã la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de cãtre noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publicã, dupã caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de cãtre angajatorul pãgubit.
(2) Dacã persoana în cauzã nu s-a încadrat în muncã la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncã ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmãrirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedurã civilã.
ART. 259
În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima ratã de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecãtoresc în condiţiile Codului de procedurã civilã.

@ ady1981

Codul de procedura civila reglementeaza cuantumul retinerilor din salariu la art.409 , si anume :
(1)Salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:
a)până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlul de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
b)până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

(2)Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
....


De asemenea, art.257 alin.2 C.mun. se refera la cuantumul retinerilor din salariu, si anume:
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv.

In speta, va trebui sa actionati in instanta pe angajator pentru a recupera suma de bani retinuta nelegal.