pensia alimentara neplatita

1) încercaţi o soluţionare pe cale amiabilă cu fostul soţ, din cel puţin 2 motive STRATEGICE : a) întotdeauna cea mai bună cale e cea amiabilă şi cea mai rapidă dar şi eficace.Formulaţi o Notificare cu somaţie (în 2ex. unul pt dvs ce-l păstraţi +Factura poştei+Confirmarea ce se va înapoia, toate într-un dosar.Un exemplar expediaţi-l prin recomandată cu Confirmare de primire către fostul soţ) în care-i amintiţi de obligaţia legală pt. cei 2 copii minori, arataţi-i baza legală-hotărârea judecătorească cu nr. zi, instanţă (chiar dacă o deţine şi el), arătaţi-i concret perioada care face obiectul RESTANŢEI la plata pensiei de întreţinere şi valoarea totală.Acordaţi-i un termen rezonabil de plată, circa 30 zile de la primirea notificării şi în final, somaţi-l că dacă nu primiţi suma de bani la care e obligat să v-o achite, începând cu a 31-a zi, îl veţi acţiona în judecată, că instanţa îl va sancţiona cu privarea de libertate, că va suporta toate cheltuielile de judecată, în final va trebui să achite şi restanţa la pensia de întreţinere.
2) dacă nu se încadrează în timpul ce i-l acordaţi, puteţi să-l acţionaţi în judecată.

"infracţiunea de abandon de familie este o infracţiune continuă, activitatea infracţională nu se epuizează la expirarea termenului pentru plata pensiei, în condiţiile în care obligaţia nu a fost îndeplinită, ci continuă până la data efectuării plăţii sau până când intervine o condamnare"
Puteti sa faceti plangere impotriva rezolutiei

Art. 278 cpp
Plângerea contra actelor procurorului
Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
Plângerea formulată împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilă.
În cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249 alin. 2.
Rezoluţiile sau ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.

Art. 278 ind1
Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată
După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.
În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.
Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.
Persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluţionarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezenţa persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.
La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie.
La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.
Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată;
b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă;
c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.
În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.
Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 este definitivă.
În situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.
Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.





Mai puteti independent de aceasta actiune, sa va adresati unui executor judecatoresc pt recuperarea pensiei restante si a-i pune poprire pe salariu pt cea curenta.

Ce stiti de fostul sot, lucreaza, are bunuri ?.. ca daca nu lucreaza si nu se retine ca din rea- credinta nu plateste pensie, nu i se va intampla probabil nimic pe latura penala si nici nu veti scoate bani de la el.

Daca aveti indicii ca venitul tatalui a crescut va puteti adresa judecatoriei cu o cerere de recalculare a pensiei si apoi dupa doua luni de neplata, ii puteti face din nou plangere.. macar nu se vor mai lega ca ati introdus tardiv plangerea

fostul sot are bunuri are casa propietate personala , teren la munte ,nu stiu daca in prezent lucreaza dar a lucrat, oricum nu le-a mi cautat pe fete de cand am divortat.

Perfect, aveti ce executa, mergeti la un executor judecatoresc. Vedeti ca exista un termen de prescriptie de 3 ani... timpul curge in defavoarea dvs, nu ar trebui sa amanati sa mergeti.

si daca se depaseste 3 ani de la divort pensia alimentara se prescrie?fostul sot nu pateste nimic pt asta ?