Ce drepturi au sotii asupra proprietatilor?

În cazul unui divorţ soţia nu ar avea niciun drept asupra acestui imobil, adică nicio cotă parte. Eventual nişte pretenţii, care ar trebui temeinic probate, dacă a contribuit cu ceva la sporirea valorii bunului, prin îmbunătăţirile. aduse

Nu ar avea nici un drept de proprietate asupra unor bunuri la a căror achizitionare nu a contribuit.

Ar putea avea un drept de creanta daca contribuie cu ceva la imbunatatirea imobilului, atat.

Bună ziua,

Aşa cum arată şi cometatorii anteriori, un soţ nu are şi nu poate dobândi niciun drept de proprietate asupra bunurilor proprii ale celuilalt soţ, indiferent de durata căsătoriei (există o "superstiţie juridică" foarte persistentă şi la fel de falsă, după care bunurile proprii ar deveni comune după 5 ani de la încheierea căsătoriei). În anumite condiţii, aşa cum se arată şi mai sus, soţul neproprietar poate avea un drept de creanţă cu privire la cheltuielile făcute pentru un bun al celuilalt soţ, poate primi de la acesta bunurile prin donaţie (revocabilă!) şi îl va moşteni pe celălalt soţ, dacă la decesul acestuia căsătoria este încă în fiinţă.

DAR

Noul Cod Civil a introdus şi o serie de reglementări "originale" cu privire la această problemă, cum ar fi noţiunea de "locuinţă a familiei". Studiaţi cu atenţie textul legal de mai jos şi veţi vedea cum soţul neproprietar îl poate împiedica, în anumite condiţii pe soţul proprietar să dispună după bunul plac de bunul său propriu:

Art. 321 - Noţiune
(1) Locuinţa familiei este locuinţa comună a soţilor sau, în lipsă, locuinţa soţului la care se află copiii.
(2) Oricare dintre soţi poate cere notarea în cartea funciară, în condiţiile legii, a unui imobil ca locuinţă a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului.

Art. 322*) - Regimul unor acte juridice
(1) Fără consimţământul scris al celuilalt soţ, niciunul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa acesteia.
(2) De asemenea, un soţ nu poate deplasa din locuinţă bunurile ce mobilează sau decorează locuinţa familiei şi nu poate dispune de acestea fără consimţământul scris al celuilalt soţ.
(3) În cazul în care consimţământul este refuzat fără un motiv legitim, celălalt soţ poate să sesizeze instanţa de tutelă, pentru ca aceasta să autorizeze încheierea actului.
(4) Soţul care nu şi-a dat consimţământul la încheierea actului poate cere anularea lui în termen de un an de la data la care a luat cunoştinţă despre acesta, dar nu mai târziu de un an de la data încetării regimului matrimonial.
(5) În lipsa notării locuinţei familiei în cartea funciară, soţul care nu şi-a dat consimţământul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celălalt soţ, cu excepţia cazului în care terţul dobânditor a cunoscut, pe altă cale, calitatea de locuinţă a familiei.
(6) Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător actelor încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (2).

E corect ce souneti dv., Panoiu, insa locuinta este a familiei in perioada casatoriei, la divort sotul interesat putand solicita instantei si radierea acestei mendiuni din CF. Deci totul pana la divort...
Scopul articolului 321 nu este acela de a impiedica unul dintre soti sa-si vanda proprietatea, ci de a proteja intreaga familie de schimbarea intregii vieti in anumite cazuri de excese din partea unui sot.
Tineti cont de faptul ca, in mod normal, ambii soti decid, impreuna, unde anume locuiesc ei si copiii lor; daca amanta/ul unuia dintre soti il convinge ca mai bine isi vinde casa frumoasa din mijloc de oras universitar, sa-i mute pe toti din familie la casa de la tara, aia din lut mostenita de la bunici... si de bani sa se plimbe ei un an prin lume... atunci celalalt sot are, acum, o modalitate de a contracara aceste excese, atat.
Nu discutam despre lipsa de exercitare a unor drepturi, ci mai mult decat atat, de posibilitatea ca unul dintre soti sa nu mai poata modifica brutal stilul de viata a familiei lui.

Dealtfel, instantele pot sa acorde sotului astfel blocat dreptul de a vinde, in anumite conditii in care dovedeste ca nu afecteaza viata familiala in sine aceasta vanzare.

E corect ce spuneţi Dvs., D-nă avocat, numai că:

- din întrebarea iniţială nu reiese că forumistul se confruntă la acest moment cu problema unui divorţ: 5cro a întrebat, pur şi simplu, "ce drepturi are sotia asupra acestei case dupa casatorie". Drept urmare, răspunsul meu a fost construit luând în considerare această întrebare;

- în semnalarea problemelor legate de "locuinţa familiei" nu am avut în vedere în niciun caz "lipsa de exercitare a unor drepturi" sau faptul că scopul legii ar fi acela de a-l "impiedica unul dintre soti sa-si vanda proprietatea". M-am limitat să citez textul de lege şi să afirm că "în anumite condiţii [...] soţul proprietar" poate fi împiedicat "să dispună după bunul plac de bunul său propriu". Taman ceea ce Dvs aţi explicitat, în mod f. plastic, în comentariul Dvs. Ca urmare, cu voia Dvs., îmi permit să mă consider un "forumist explicat", iar nu un "forumist contrazis" :).