probleme de familie....

Extras din Legea 487 din Iulie 2002 - Legea sanatatii mintale

Sectiunea 2 - Internarea nevoluntara

ART. 44
Procedura de internare nevoluntara se aplica numai dupa ce toate incercarile de internare voluntara au fost epuizate.
ART. 45
O persoana poate fi internata prin procedura de internare nevoluntara numai daca un medic psihiatru abilitat hotaraste ca persoana sufera de o tulburare psihica si considera ca:
a) din cauza acestei tulburari psihice exista pericolul iminent de vatamare pentru sine sau pentru alte persoane;
b) în cazul unei persoane suferind de o tulburare psihica grava si a carei judecata este afectata, neinternarea ar putea antrena o grava deteriorare a starii sale sau ar impiedica sa i se acorde tratamentul adecvat.
ART. 46
Internarea nevoluntara se realizeaza numai în spitale de psihiatrie care au conditii adecvate pentru îngrijiri de specialitate în conditii specifice.
ART. 47
(1) Solicitarea internarii nevoluntare a unei persoane se realizeaza de catre:
a) medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are în îngrijire aceasta persoana;
b ) familia persoanei;
c) reprezentantii serviciilor abilitate ale administratiei publice locale;
d) reprezentantii politiei, jandarmeriei, parchetului sau ai pompierilor.
(2) Motivele solicitarii internarii nevoluntare se certifica sub semnatura de catre persoanele mentionate la alin. (1), cu specificarea propriilor date de identitate, descrierea circumstantelor care au condus la solicitarea de internare nevoluntara, a datelor de identitate ale persoanei în cauza si a antecedentelor medicale cunoscute.

ART. 48
Transportul persoanei în cauza la spitalul de psihiatrie se realizeaza, de regula, prin intermediul serviciului de ambulanta. În cazul în care comportamentul persoanei în cauza este vadit periculos pentru sine sau pentru alte persoane, transportul acesteia la spitalul de psihiatrie se realizeaza cu ajutorul politiei, jandarmeriei, pompierilor, în conditiile respectarii tuturor masurilor posibile de siguranta si respectarii integritatii fizice si demnitatii persoanei.
ART. 49
Medicul psihiatru, dupa evaluarea starii de sanatate mintala a persoanei aduse si dupa aprecierea oportunitatii internarii nevoluntare, are obligatia de a informa imediat persoana respectiva cu privire la hotarârea de a o supune unui tratament psihiatric, precum si de a informa reprezentantul personal sau legal al pacientului, în termen de cel mult 72 de ore, asupra acestei hotarâri.
ART. 50
Daca medicul nu detine informatii referitoare la existenta sau la adresa unui reprezentant personal ori legal al pacientului, are obligatia de a informa autoritatea tutelara.
ART. 51
Daca medicul psihiatru considera ca nu exista motive medicale pentru internare nevoluntara, nu va retine persoana adusa si va înscrie decizia sa, cu motivarea respectiva, în documentatia medicala.
ART. 52
(1) Decizia de internare nevoluntara se confirma în termen de cel mult 72 de ore, pe baza notificarii facute de catre medicul care a internat pacientul, de catre o comisie de revizie a procedurii, alcatuita din 3 membri numiti de directorul spitalului, si anume: 2 psihiatri, pe cat posibil altii decât cel care a internat persoana, si un medic de alta specialitate sau un reprezentant al societatii civile.
(2) Aceasta comisie procedeaza la examinarea periodica a pacientului internat nevoluntar, în termen de maximum 15 zile, sau la solicitarea medicului care are pacientul în îngrijire.
(3) Comisia are obligatia de a consemna decizia luata în dosarul medical al pacientului si de a informa pacientul si reprezentantul sau personal sau legal asupra deciziei luate.
ART. 53
(1) Decizia de internare nevoluntara este notificata în cel mult 24 de ore si este supusa revizuirii parchetului de pe lânga instanta judecatoreasca competenta. În acest scop unitatea spitaliceasca în care se afla internat pacientul este obligata sa puna la dispozitie parchetului de pe lânga instanta judecatoreasca competenta documentele medicale referitoare la pacientul în cauza.
(2) În situatia în care parchetul de pe lânga instanta judecatoreasca competenta considera ca internarea nevoluntara este nejustificata, se va dispune efectuarea unei noi examinari psihiatrice de catre o alta comisie medico-legala, în conditiile prevazute de legislatia în vigoare.
ART. 54
(1) Impotriva hotarârii de internare nevoluntara pacientul, reprezentantul personal sau legal al acestuia poate sesiza instanta judecatoreasca competenta, potrivit legii. În cadrul procesului, daca starea sa o permite, pacientul este audiat de catre judecator; în situatia în care acest lucru nu este posibil, judecatorul se deplaseaza la unitatea în care este internat pacientul pentru audieri. Judecarea se face în procedura de urgenta.
(2) Pacientul, familia sau reprezentantul sau legal ori personal are dreptul sa solicite efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, în conditiile prevazute de legislatia în vigoare.
ART. 55
În cazul în care un pacient internat voluntar îsi retrage consimtamântul si sunt întrunite conditiile prevazute la art. 45, medicul psihiatru curant declanseaza procedura de mentinere a internarii nevoluntare.
ART. 56
În situatia în care nu se mai constata conditiile care au determinat hotarârea de internare nevoluntara, fapt confirmat si de medicul psihiatru care are în îngrijire pacientul, comisia de revizie a procedurii decide externarea dupa examinarea directa a pacientului. În acest caz pacientul are dreptul de a parasi imediat unitatea spitaliceasca sau poate solicita continuarea tratamentului în urma consimtamântului scris.
ART. 57
(1) Daca instanta judecatoreasca competenta nu autorizeaza internarea nevoluntara sau retrage autorizatia, persoana în cauza are dreptul de a parasi imediat unitatea spitaliceasca sau poate solicita, în urma consimtamântului scris, continuarea tratamentului.
(2) Daca o persoana aflata în procedura de internare nevoluntara paraseste unitatea spitaliceasca fara sa existe decizia comisiei de revizie a procedurii sau hotarârea instantei de judecata competente, unitatea spitaliceasca are obligatia de a sesiza imediat organele de politie si parchetul de pe lânga instanta judecatoreasca competenta, precum si familia, reprezentantul personal sau legal al pacientului.
ART. 58
Pacientul internat nevoluntar este tratat în conditii similare celor în care sunt ingrijiti ceilalti pacienti din unitatea de psihiatrie respectiva, cu respectarea prevederilor art. 37.
ART. 59
(1) Restrictiile privind libertatile individuale ale pacientului internat nevoluntar sunt limitate de starea sa de sanatate si de eficienta tratamentului. Nu pot fi limitate drepturile pacientului privind:
a) comunicarea, conform dorintei sale, cu orice autoritate cu atributii în domeniul de competenta legat de situatia sa, cu membrii familiei sau cu avocatul;
b ) accesul la corespondenta personala si utilizarea telefonului în scop privat;
c) accesul la presa sau la publicatii;
d) dreptul la vot, daca nu se afla într-o situatie de restrangere a drepturilor cetatenesti;
e) exercitarea libera a credintei religioase.
(2) Pacientul internat nevoluntar are dreptul de a fi informat asupra regulamentului de functionare a unitatii spitalicesti.
(3) Internarea nevoluntara nu constituie o cauza de restrangere a capacitatii juridice a pacientului.

Daca nu vrea sa inteleaga si sa se interneze voluntar, solutia ar fi sa chemati salvarea daca il mai gasiti cazut sau face scandal.