Codul civil:
Cota succesorala a sotului supravietuitor
Art. 972. - (1) Cota sotului supravietuitor este de:
a) un sfert din mostenire, daca vine în concurs cu descendentii defunctului;
b) o treime din mostenire, daca vine în concurs atât cu ascendenti privilegiati, cât si cu colaterali privilegiati ai defunctului;
c) o jumatate din mostenire, daca vine în concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului;
d) trei sferturi din mostenire, daca vine în concurs fie cu ascendenti ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.
(2) Cota sotului supravietuitor în concurs cu mostenitori legali apartinând unor clase diferite se stabileste ca si când acesta ar fi venit în concurs numai cu cea mai apropiata dintre ele.
(3) Daca, în urma casatoriei putative, doua sau mai multe persoane au situatia unui sot supravietuitor, cota stabilita potrivit alin. (1) si (2) se împarte în mod egal între acestea.
Aveti in vedere si dreptul de abitatie viager al sotului supravietuitor.
"In afara drepturilor sale de mostenitor legal si indiferent de clasa de mostenitori cu care vine in concurs, sotul supravietuitor mai are, in temeiul art. 973 NCC, si un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii, cu conditia ca aceasta sa faca parte din masa succesorala si cu conditia ca sotul supravietuitor sa nu fie titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta, corespunzatoare nevoilor sale.
1. Obiectul dreptului de abitatie il reprezinta casa in care a locuit sotul supravietuitor al celui care lasa mostenirea, pana la data deschiderii mostenirii. Fata de aceasta prevedere legala, este necesar sa facem mai multe observatii :
a. Legea nu cere ca obiectul dreptului de abitatie sa il reprezinte casa in care au locuit ambii soti pana la data deschiderii mostenirii; este cu putinta, deci, avand in vedere ca legea permite ca sotii sa aiba locuinte separate, ca obiectul dreptului de abitatie sa il reprezinta casa in care a locuit numai sotul supravietuitor, fara ca in acea casa sa fi locuit si defunctul
b. De asemenea, legea nu cere ca obiectul dreptului de abitatie sa il reprezinte casa in care sotul supravietuitor a avut domiciliul . Este deci posibil ca obiectul acestui drept sa il reprezinte imobilul in care sotul supravietuitor si-a avut resedinta.
c. Nu are relevanta nici faptul ca locuinta a reprezentat sau nu locuinta de familie, in sensul dat de art. 321-324 NCC, si nici sa fi existat o asemenea inscriere in cartea funciara
d. Nu se cere prin lege nici ca faptul de a fi locuit intr-un anumit imobil sa fi avut o durata anume, ceea ce face posibil ca obiectul dreptului de abitatie sa il reprezinte o casa in care sotul supravietuitor si-a avut domiciliu sau resedinta pentru o perioada scurta de timp inainte de data deschiderii mostenirii
2. Conditiile dreptului de abitatie a sotului supravietuitor sunt in numar de trei, necesar a fi indeplinite in mod cumulativ:
a. Casa care face obiectul dreptului de abitatie sa faca parte din bunurile mostenirii. Prin urmare, este obligatoriu ca respectivul imobil sa se afle in proprietatea celui care lasa mostenirea, indiferent daca este sau nu bun comun cu sotul supravietuitor. De asemenea, nu va avea relevanta daca imobilul respectiv s-a aflat in proprietatea exclusiva a defunctului sau a fost detinut in coproprietate cu alte persoane. In toate cazurile, dreptul de abitatie al sotului supravietuitor va functiona, exercitiul folosintei acestuia fiind supus prevederilor art. 636 si urm. NCC. Nu se va pune problema, insa, sub niciun argument, a existentei vreunui drept de abitatie intemeiat pe prevederile art. 973 NCC in cazul in care imobilul ce a constituit locuinta sotului supravietuitor a fost detinut de catre defunct in baza unui contract de inchiriere sau ca si titular el insusi al unui drept de uzufruct oriabitatie viagera.
b. Sotul supravietuitor sa nu fie titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale. Doua sunt aspectele pe care trebuie sa le discutam cu privire la aceasta conditie.
In primul rand, legea vorbeste despre inexistenta vreunui drept real de a folosi o alta locuinta. Nu se cere, deci, doar inexistenta dreptului de proprietate, ci a oricarui alt drept real care acorda beneficul folosintei unei locuinte. Prin urmare, nu se va putea prevala de prevederile art. 973 NCC si nu va putea beneficia de dreptul de abitatie acel sot supravietuitor care este titularul unui drept de proprietate, uzufruct, abitatie, folosinta, concesiune asupra unei alte locuinte.
In al doilea rand, legea cere ca respectiva locuinta - asupra caruia sotul supravietuitor are un drept real de a o folosi - sa corespunda nevoilor acestuia. Care este sfera acestor nevoi si modul lor de identificare sunt lasate la aprecierea partilor sau, in caz de neintelegere, a instantei, legea nestabilind niciun criteriu pentru determinarea lor. Oricum, trebuie spus ca nevoile persoanei se vor aprecia atat din punct de vedere al nevoilor obiective, materiale, fizice, cat si al celor subiective, morale, psihologice, spirituale ale sotului supravietuitor, fara a depasi limitele bunei credinte si fara a permite exercitarea abuziva a dreptului conferit de lege ( de exemplu: Sotul supravietuitor detine in proprietate o locuinta avand o camera si dependinte; locuinta ce face obiectul dreptului de abitatie are 2 camere si dependinte. Vom putea considera ca sotul supravietuitor detine in proprietate o locuinta si prin urmare el nu poate beneficia de dreptul de abitatie conferit de lege. Daca, insa, sotul va dovedi ca locuinta pe care o detine nu este corespunzatoare nevoilor sale intrucat, de exemplu, are nevoie de un insotitor pentru ca este grav bolnav, sau are nevoie de o camera in plus ca si loc de studiu sau de realizare a unor cerinte profesionale, dreptul de abitatie prevazut de art. 973 va fi operational si aplicabil).
c. sotul supravietuitor sa nu devina, ca urmare a transmisiunii mostenirii, proprietar exclusiv al casei respective.
Este o conditie care rezulta din aplicarea si interpretarea generala a regulilor privitoare la proprietate, titularul acestui drept cumuland obligatoriu toate cele trei prerogative ale dreptului de proprietate (jus utendi, jus fruendi si jus abutendi), dreptul de abitatie fiind practic cuprins in acestea."
Cu stima.