Legea 85/2006 privind procedura insolventei:
Art. 79. - Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni
pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani
anteriori deschiderii procedurii.
Art. 80. - (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic
actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru
restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin
urmatoarele acte:
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate
sponsorizarile în scop umanitar;
b) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate în cei 3 ani
anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate în acestea
de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul
acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea
sa o obtina în caz de faliment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile
anterioare deschiderii procedurii;
f) platile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca
scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii;
g) actele de transfer sau asumarea de obligatii efectuate de debitor într-o perioada de 2 ani anteriori datei
deschiderii procedurii, cu intentia de a ascunde/întârzia starea de insolventa ori de a frauda o persoana fizica
sau juridica fata de care era la data efectuarii transferului unor operatiuni cu instrumente financiare derivate,
inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterala (netting), realizate în baza unui
contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul prezentei legi.
(1¹) Prevederile alin. (1) lit. d) – f) nu sunt aplicabile actelor încheiate, cu bună-credință, în executarea unui
acord cu creditorii, încheiat urmare unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului,
sub rezerva ca acordul să fi fost de natură a conduce, în mod rezonabil, la redresarea financiară a debitorului
și să nu aibă ca scop prejudicierea și/sau discriminarea unor creditori.
Prevederile de mai sus se aplică și actelor juridice încheiate în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr.
381/2009 privind introducerea concordatului preventiv și mandatului ad-hoc.