Va pot enumera cateva, cu toate ca nu sunt mediator – in primul rand, cadrul lejer in care partile pot vorbi deschis fara a se afisa in public, despre problemele lor, pot cantari toate optiunile si intoarce problema pe toate partile. Mediatorul este impartial si neutru, ii asculta si ii crede pe toti, nu judeca pe nimeni si este la latitudinea lor ce acord fac atata timp cat nu contravine legii. In al doilea rand, obligatoriu, de la mediator, toate partile trebuie sa plece multumite de rezultat, pe cand, la judecata, se poate intampla ca nici uneia dintre parti sa nu ii convina hotararea data de instanta. In al treilea rand, durata pe care se desfasoara solutionarea conflictului este considerabil mai mica decat pe instanta, ajungand ca in cateva ore oamenii sa plece cu hartia in mana si multumiti. Si nu in ultimul rand, costurile reduse – de exemplu, taxa de timbru care este mai scazuta in multe cazuri in care partile prezinta un acord de mediere spre incuviintare instantei. Acestea sunt cateva dintre lucrurile pe care le-am observat personal si sper sa va fie de ajutor!
Desi colega mediator_comeaga are un raspuns complect, imi permit sa subliniez ca informarea privind drepturile partilor si efectele acordului de mediere, este facuta pe speta si nu este o "poezie" pe ca mediatorul o repeta la fiecare informare.
Personal, cred ca cel mai important aspect este cel legat de crearea primei "punti" de comunicare intre partile aflate in conflict. Cand partile vin la sedinta de informare se afla intr-o stare tensionata, de cele mai multe ori nu se suporta sau au "nervii intinsi", asa ca mediatorul nu isi permite sa "recite" cum este cu procedura, principiile si regulile, intrucat partile doresc sa intre in negociere direct...daca tot au venit la mediator si acesta se ocupa cu impacarile :)
In consecinta trecerea de la informare la medierea propriu-zisa este aproape insesizabila, daca partile au norocul sa intalneasca un bun cunoscator al interpretarii mesajelor non-verbale, ori un bun psiholog.
Din punctul meu de vedere, avantajul major al informarii este faptul ca partile aflate la un moment dat in conflict, reusesc sa comunice, ajung sa negocieze (chiar daca nu si-au vorbit 3 ani), identifica punct cu punct cauzele conflictului (nu mica mi-a fost surpriza sa constat de cateva ori ca partile nici nu mai stiau de la ce a pornit conflictul) si potrivit vointei lor, ajung la un acord durabil in timp, tocmai pentru ca au avut ocazia sa isi spuna unul altuia care le sunt off-urile si impreuna decid ei singuri cum este mai bine pentru fiecare. Speta: cea mai rapida informare facuta de mine a durat 2-3 minute pentru ca atat i-a luat uneia dintre parti sa realizeze ca a dat in judecata o alta societate, decat cea care i-a produs prejudiciul.
Sa stiti ca nu putine au fost momentele cand a trebuit sa spun partilor ca trebuie sa semnam si un contract inainte sa continuam, ca am trecut de mult de informare si suntem in plina mediere. Deci...important este ca sa creezi premizele unei comunicari constructive intre parti si nu sa formalizezi etapele in sensul in care stabilesti "gata asta a fost informarea" si "de aici incepe medierea".
Avocatul poate face informarea, iar daca realizeaza ca partile ar avea aplecare catre solutionarea conflictului, are 2 variante:
1. propune partilor sa incheie o tranzactie
2. indruma catre mediator (in cazul in care o parte nu are incredere ca avocatul ar fi impartial, din moment ce a fost investit de cealalta parte pentru informare)
Daca partile sunt suspicioase puteti propune ca la tranzactie sa vina si avocatul celeilalte parti, asa cum si mediatorii propun solutia unui comediator ales de cealalta parte...important este ca partile sa se simta confortabil cu alegerea lor.
Avlil@, încerc să-mi aduc și eu aportul la nelămuririle dvs. Pentru că vă interesează strict procedura informării părților , voi încerca să mă rezum la acest subiect,deși poate voi mai face referire și la altele, dacă este necesar. Cum ajung oamenii la mediator? Aspectele legale înțeleg că le cunoașteți ( art. 21 alin 1, art. 227 alin. 2 și 3 c pr civilă, art 6 din Legea nr. 192/2001, etc), și ați citit textele de lege, atât cele din C pr. civ cât și pe acelea din Legea nr. 192/2006. Oricare ar fi fost sursa pentru care părțile ajung în biroul mediatorului, partea solicitantă ( reclamantul din procesul judiciar) se prezintă la mediator, pentru că i s-a recomandat de la grefă, fie l-a trimis judecătorul, fie pentru că este o persoană informată și a auzit că trebuie să treacă pe la mediator înaintea depunerii unei cereri de chemare în judecată.Ne referim strict la persoanele care vin pentru informare, și nu la acelea care vin pentru a învesti direct mediatorul cu o cerere de mediere, și care au ales prin propria voință să aleagă procesul de mediere pe care-l consideră mai potrivit pentru soluționarea cazului cu care se confruntă.
Vine de regulă partea reclamantă și zice că dorește să parcurgă ședința de informare, pentru că a fost trimis de cineva, dintre persoanele sau entitățile amintite în lege.Și invităm partea să ne expună problema, pe scurt, pentru a afla dacă este vorba despre ceva mediabil.Adică se face o analiză a conflictului.După ce stabilim un ,,diagnostic,, întrebăm partea solicitantă dacă dorește să aducă persoanl partea adversă, pentru că informarea trebuie făcută ambelor sau tuturor părților implicate în conflict , pentru a se putea elibera certificat de informare, în caz că părțile preferă după informare procesul judiciar și nu pe cel de mediere, sau preferă să mandateze mediatorul să se ocupe de invitarea celeilalte părți. Partea solicitantă de cele mai multe ori mandatează mediatorul să se ocupe de demesurile necesare pentru aducerea celeilalte părți la mediator. Astfel, se încheie un contract de pregătire a medierii, partea solicitantă oferă datele de contact ale părții adverse , mediatoul își redactează invitația și o trimite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire , solicitând părții adverse să se prezinte la ora și data convenite cu partea solicitantă. Se aștaptă răspunsul părții solicitate, care uneori răspunde, alteori nu, alteori răspunde după a doua invitație, sau dă un telefon, sau vine direct când mediatorul nu se așteaptă și încearcă să-ți spună cât e de ,,criminal,, reclamantul ( cum mi s-a întâmplat mie) , etc. Situațiile pot fi diverse. Dacă Lucrurile decurg bine, vine partea solicitată și partea solicitantă și are loc ședința de informare, după care, fie părțile rămân la mediere și se încheie contractul de mediere, fie pleacă la instanță, și li se eliberează certificat de informare. Dacă nu vine partea solicitată, părții solicitante i se eliberează pv de informare.
Avantajele procedurii de mediere sunt scrise și în Lege, și prin alte diverse locuri, cumva standardizat. În puțina mea experiență și în mai multul studiu asupra medierii în ansamblul ei, am scris o serie de articole pentru presa locală, amintind de fiecare dată de ce medierea , atunci când este folosită de cetățeni, funcționează.Astfel, aș spicui doar câteva rânduri din ceea ce le spun eu oamenilor care ajung în biroul meu:
Medierea functionează pentru că:
Părțile vin la mediator situându-se pe poziții contrare, fiind una împotriva celeilalte, iar cu ajutorul mediatorului acestea vor părăsi pozițiile inițiale și vor lupra împotriva problemei .Mediatorul ajută părțile să-și identifice nevoile și interesele, și nu neapărat să-și valorifice drepturile. Mediatorul pune foarte multe întrebări, ascultă activ, pune lucrurile într-o nouă perspectivă , rezumă , etc.
Este rapidă. Medierile pot fi programate în scurt timp şi pot dura de la o şedinţă de 2 ore până la câteva ore sau zile, în funcţie de natura și complexitatea cazului , de numărul părților implicate în conflict, de alte multe aspecte.
Medierea este accesibilă. Onorariile se stabilesc în funcţie de natura şi complexitatea cazului şi pot fi negociate, în funcţie de posibilităţile părţilor, cu alte cuvinte, oamenii plătesc atât cât îşi permit să plătească. Iar pentru că la mediere nu există taxe judiciare şi nu se pretind cheltuieli de judecată, există o economie de bani considerabilă
Este convenabilă: întâlnirile au loc atunci cand convin părţile, în funcţie de programul acestora.
Este confidenţială: Numai părţile şi persoanele agreate de aceastea în sala medierii vor şti ce se discută la mediere , iar susţinerile făcute de părţi în faţa mediatorului nu pot fi folosite ca probe în instnaţă. ,dacă va fi cazul pe viitor. Conform legii medierii şi a Codului de procedură civilă, mediatorul nu poate avea calitatea de martor într-un litigiu viitor privind problema dedusă medierii.
Medierea oferă părţilor mai mult control. Nu există nici un judecător , părţile iau decizii pentru ele. Cu ajutorul mediatorului, părţile creează soluţia care funcţionează cel mai bine pentru ele.
Le enumăr principiile medierii , detaliind despre fiecare în parte, respectiv: despre confidențialite, care este cea care le asigură secretul negocierilor lor și care constituie un real avantaj atât pentru persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice, de pildă, care, în lipsa publicității unui proces judiciar, elimină riscul pătării imaginii, a pierderilor cliențior, a diminuării contractelor, etc.
Depre neutralitatea mediatorului, care nu trebuie să se afle în conflict de interese cu vreuna dintre părți, astfel, el neavând niciun interes în cauză, putând fi chiar prima dată când se întâlnește cu părțile în viața lui .
Despre imparțialitate, care presupune faptul că mediatorul este al tutror părților, și nu doar al uneia dintre ele, astfel el va trata în mod egal părțile, fără a favoriza pe vreuna dintre ele.
Că medierea este o activitate care are la bază încrederea pe care părțile o acordă mediatorului.
Se semenază un contract de confidențialitate între părți, mediator și orice persoană prezentă în sala de mediere, sau se inserează în contractul de mediere o clauză de confidențialitate.
Despre rolul mediaotrului în societate și în procesul propriu zis de mediere, ce face el pentru părți, despre actul final al medierii- hotărârea părților , acordul de mediere , care va cuprinde cea mai bună soluție găsită de comun acord dintre toate opțiunile identificate pe parcusrul derulării procedurii de mediere, soluție de tip câștig-câștig sau win-win, mai modern spus.
Le mai informez despre ceea ce pot face cu acest acord, care este valoarea lui dpdv juridic și cum poate deveni el titlu executoriu.
Le mai spun despre noile reglementări în materia taxelor de timbru, când obiectul este transfer de drepturi reale sau partaje, despre posibilitatea restituirii taxei de timbru achitate în caz de părăsire a procesului judiciar și soluționarea litigiului prin mediere.
Cam aceste aspecte trebuie aduse la cunoștința părților, cum , cât de bine , cât de convingător și constructiv, ține de arta fiecărui mediator în parte și de percepția părților, de dorința lor de rezolva situația beneficiind de aclee avantaje prezentate.
avocatnet.ro explicăm legislația
ContSters299584