1. OUG nr.111/2010 prevede :
art.2
(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia opţional de următoarele drepturi:
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară;
b) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară.
(1^1) Limitele minimă şi maximă ale indemnizaţiei se stabilesc prin raportare la indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR.
(2) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) lit. a) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 1,2 ISR şi nici mai mare de 6,8 ISR.
(3) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 1,2 ISR şi nici mai mare de 2,4 ISR.
...
2. Ordinul 1474/2011
Situatie : O persoană care a realizat o perioadă din cele douăsprezece luni anterioare datei naşterii copilului activităţi profesionale în alte state membre UE, SEE sau Elveţia, iar în ultima perioadă dinaintea naşterii copilului a desfăşurat activităţi profesionale în România poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în România?
Solutie: Pentru a stabili statul membru competent care trebuie să acorde drepturile acestor persoane la prestaţii familiale, prevederile legislaţiei naţionale privind acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, respectiv art. 2 alin. (6) din OUG nr. 111/2010, trebuie interpretate împreună cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, „persoana care desfăşoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislaţiei din statul membru respectiv“. Aşadar, persoanele care desfăşoară/au desfăşurat activităţi profesionale în alte state membre UE sau în state care aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 au dreptul la prestaţiile familiale acordate de acele state membre, nefiind supuse legislaţiei române, ci legislaţiei statului în care desfăşoară/au desfăşurat activităţile profesionale. Aşadar, aceste persoane nu pot beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copilului în România.
Situatie: O persoană care a realizat o perioadă din cele douăsprezece luni anterioare datei naşterii copilului activităţi profesionale în alte state membre UE, SEE sau Elveţia, iar în ultima perioadă dinaintea naşterii copilului a desfăşurat activităţi profesionale în România poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în România?
Solutie: Dacă persoana a realizat activităţi profesionale în România pe perioada dinaintea datei naşterii copilului, atunci potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, se supune legislaţiei române în vigoare. Aceasta poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în România, prin totalizarea perioadelor de activitate realizate în alte state membre UE, SEE sau Elveţia, aplicând prevederile art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi ale art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Conform acestor prevederi perioadele de activitate desfăşurate în alt stat membru se totalizează şi se adaugă celor realizate în România, în măsura în care acest lucru este necesar, în vederea deschiderii dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului. Totalizarea perioadelor de activitate realizate în alte state membre este posibilă dacă persoanele care au realizat activităţi profesionale în alte state membre se supun legislaţiei din România la data naşterii copilului.
3. In speta, pentru a putea beneficia de indemnizația pentru CCC trebuie ca in ultimul an anterior datei nasterii copilului , timp 12 luni ,sa aiba realizate venituri supuse impozitului pe venit si in tara nu numai in UE.
1. Daca in cele 12 luni premergatoare nasterii copilului (inclusiv luna nasterii) a avut venituri din salarii in Portugalia atunci se supune legislatiei din acea tara si va primi indemnizatie de acolo.
2. Din Ordinul MMFPS 1474/2011:
Situatie:
O persoană care a realizat timp de douăsprezece luni anterioare datei naşterii copilului activităţi profesionale în alte state membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) sau Elveţia poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în România?
Solutie:
Pentru a stabili statul membru competent care trebuie să acorde drepturile acestor persoane la prestaţii familiale, prevederile legislaţiei naţionale privind acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, respectiv art. 2 alin. (6) din OUG nr. 111/2010, trebuie interpretate împreună cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, „persoana care desfăşoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislaţiei din statul membru respectiv“. Aşadar, persoanele care desfăşoară/au desfăşurat activităţi profesionale în alte state membre UE sau în state care aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 au dreptul la prestaţiile familiale acordate de acele state membre, nefiind supuse legislaţiei române, ci legislaţiei statului în care desfăşoară/au desfăşurat activităţile profesionale. Aşadar, aceste persoane nu pot beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copilului în România.
3. Daca in ultima paret din cele 12 luni are venituri in Romania va beneficia de indemnizatie pentru concediu crestere copil (CCC) din Romania.
4. Din Ordinul MMFPS 1474/2011:
Situatie:
O persoană care a realizat o perioadă din cele douăsprezece luni anterioare datei naşterii copilului activităţi profesionale în alte state membre UE, SEE sau Elveţia, iar în ultima perioadă dinaintea naşterii copilului a desfăşurat activităţi profesionale în România poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în România?
Solutie:
Dacă persoana a realizat activităţi profesionale în România pe perioada dinaintea datei naşterii copilului, atunci potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, se supune legislaţiei române în vigoare. Aceasta poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în România, prin totalizarea perioadelor de activitate realizate în alte state membre UE, SEE sau Elveţia, aplicând prevederile art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi ale art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Conform acestor prevederi perioadele de activitate desfăşurate în alt stat membru se totalizează şi se adaugă celor realizate în România, în măsura în care acest lucru este necesar, în vederea deschiderii dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului. Totalizarea perioadelor de activitate realizate în alte state membre este posibilă dacă persoanele care au realizat activităţi profesionale în alte state membre se supun legislaţiei din România la data naşterii copilului.
avocatnet.ro explicăm legislația
ValeriaD