Pensionarea pe caz de boala

1. Din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

Art. 69
In raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de autoingrijire;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea capacitatii de autoingrijire;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca.

Art. 118
(1) In sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in conditiile legii, urmatoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii pentru limita de varsta;
b) nevazatorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmas, prevazuti la art. 84 lit. a) si b).

2. Asadar un pensionar de invaliditate gr. I si-a pierdut total capacitatea de munca si de autoingrijire si nu poate sa cumuleze pensia cu un venit provenit din desfasurarea unei activitati profesionale.

3. Cred ca este nevoie de o modificare a legii pentru a se permite sa se lucreze in cazul in care este vorba de munca intelectuala pe care persoana invalida de gr. I sau gr. II o poate desfasura fara a necesita efort fizic.

Multumesc de raspuns! As vrea sa va mai intreb unde as putea sa ma adresez pentru a primi un raspuns clar in acest sens? La Casa de Pensii, ITM, DGASPC? Orice muncă a persoanei cu grad de handicap este scutită de impozit, de aceea nu ştiu ce Autoritate mă va sancţiona că lucrez, dacă pot.
Este o situaţie mai specială în sensul că mai sunt persoane care merg la serviciu, cu maşina adaptată handicapului şi folosesc şi fotoliul rulant.
Ar fi o crimă pedepsirea unei asemenea reuşite al acestor persoane. Munca de birou, este o performanţă formidabilă.
Multumesc!

1. Puteti sa va adresati Casei Nationale de Pensii Publice (CNPP), pe e-mail, la: petitii.sesizari@cnpas.org

2. Am rugamintea sa postati si aici raspunsul primit, poate ca va folosi si altora! Multumesc!

O sa fac o cerere/scrisoare si o sa o trimit Casei Natioanle de Pensii. Dupa ce primesc raspuns il voi posta.

Cumulul pensiei cu salariul

Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare

Ordin nr. 1730/2009 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea prevederilor cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009

Cine poate cumula pensia cu salariul?

Pensionarii aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public de pensii, care beneficiază de o pensie mai mică sau egală cu câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, respectiv 2223 lei pentru anul 2013 (Legea nr. 6/2013 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013).

De aici ar rezulta ca orice pensionar, care prin cumularea pensiei cu venituri realizate din alte activitati nu depaseste salariul mediu brut care in 2013 era de 2223 lei, ar putea cumula pensia cu alte venituri indiferent de ce pensie beneficiaza (invaliditate, limita de varsta, etc.) - parerea mea jetli.

Cine NU poate cumula pensia cu salariul?

Pensionarii aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public de pensii, care beneficiază de o pensie mai mare decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, respectiv 2223 lei pentru anul 2013 (Legea nr. 6/2013 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013)

ªI CARE,

- realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de:

- contract individual de muncă

- raport de serviciu

- sau în baza actului de numire, potrivit legii.

- Aceste venituri trebuie realizate:

- în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare

- în cadrul regiilor autonome

- în cadrul societăţilor naţionale

- în cadrul companiilor naţionale

-în cadrul societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială

!!! Atunci când raportăm nivelul pensiei la nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat, trebuie să luăm în considerare toate veniturile din pensii de care beneficiază o persoană, unde şi dacă este cazul, atât din sistemul public de pensii, cât şi din sisteme neintegrate acestuia, precum şi alte drepturi stabilite şi plătite de Casa Naţională de Pensii Publice prin structurile sale teritoriale în baza unor legi speciale (drepturile reparatorii cu caracter necontributiv).

La stabilirea situaţiei de cumul se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor veniturilor.

Legile speciale vizate la cumulul de venituri existent la momentul stabilirii situaţiei de cumul a pensiei cu salariul sunt:

Actele normative care reglementează alte sisteme de pensii, neintegrate sistemului public de pensii:

1.OUG nr.221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor

Actele normative care reglementează drepturile reparatorii cu caracter necontributiv:

2.Decret - Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat

3.Legea nr.49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război

4.Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată

5.Legea nr.49/1999 privind pensiile I.O.V.R.

6.OG nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări prin Legea nr.189/2000

7.Legea nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961

8.Legea nr.341/2004 Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987

9.Legea nr.109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România

10.Legea nr.8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică

Care sunt excepţiile de la aplicarea prevederilor privind cumulul pensiei cu salariul?

Excepţiile de la aplicarea acestor prevederi privind cumulul pensiei cu salariul sunt stabilite prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1414/2009, decizie adoptată în urma controlului de constituţionalitate a priori, care precizează că „dispoziţiile cap. IV din lege sunt constituţionale în măsura în care acestea nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie”.

Persoanele numite pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie, sunt:

a)Avocatul Poporului, numit pe o durată de 5 ani, în conformitate cu art. 58 alin. (1) din Constituţia României;

b)Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an în conformitate cu art. 133 alin. (3) din Constituţia României;

c)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani în conformitate cu art. 133 alin. (4) din Constituţia României;

d)Consilierii de conturi numiţi pentru un mandat de 9 ani, în conformitate cu art. 140 alin. (4) din Constituţia României;

e)Judecătorii Curţii Constituţionale numiţi pentru un mandat de 9 ani, în conformitate cu art. 142 alin. (2) din Constituţia României.

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 este stabilit în baza Legii nr. 6/2013 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, la valoarea de 2223 lei.