Urmeaza sa divortez la insistentele sotului meu care are o alta relatie. Doreste divort notarial. Dupa trei saptamani de negocieri dure am ajuns la o intelegere privind conditiile de divort. Avem doua fetite, cea mica avand 10 luni si despre care amanta afirma public ca nu este copilul lui. In cercurile indepartate familiei noastre se pare ca a facut si el aceeasi afirmatie. Este o chestiune care ma deranjeaza si nu pot lasa sa planeze astfel de suspiciuni asupra mea, suspiciuni ce pot sa afecteze fetita cand va creste. De aceea, ma intereseaza in ce mod il pot obliga sa faca test de paternitate, pe care sa-l plateasca, iar apoi sa cer daune simbolice amandurora pentru afirmatii denigratoare.
ce doriti sa obtineti cu acest test?
dvs stiti cine este tatal copilului.
credeti ca testul respectiv il va opri pe dl sau pe dna in cauza sa spuna in cercuri mai apropiate sau mai indepartate ca nu e copilul lui?
Intentionati sa trimiteti rezultatul testului tuturor cunoscutilor comuni si cunoscutilor cunoscutilor? Nu cred ca vreti sa coborati la nivelul lor.
Concentrati-va pe dvs si incercati sa ocrotiti fetele de astfel de afirmatii.
Doamna, este dureros si nedrept. Dra nu m-am facut inteleasa: cel mai probabil omul ala nu neaga paternitatea copilului sau, ca daca ar fi negat-o v-o spunea in fata, o spunea apropiatilor etc.
El incearca sa impace ciocan cu nicovala, sa spuna uneori ca asa o fi de fata cu actuala si fata de apropiati nu spune ca sa nu aflati dv. ca arunca asa aberatii sau sa nu va simtiti atatd e jignita.
Nu, chiar nu cred ca el crede asa ceva.
Dar cred ca ar putea ajunge sa creada daca dv. nu va focusati pe altceva decat durere si dezamagire.
Despre copii: vedeti dv., copiii sunt jumatate din fiecare parinte, insa, fara vreo jignire, ei nu sunt musai jumatatile mai bune ale noastre. Ei iau jumatate, jumatatea predominanta, care nu-i musai mai buna decat ce transmit genele recesive...
Ca parinti, e datoria noastra sa ii iubim si cand sunt buni, si cand fac rautati, si cand fac crize sau plang, si cand rad. Si daca putem iubi o bucatica mai putin buna a noastra si putem iubi si o bucatica poate mai putin buna a tatalui lor... inseamna ca-l putem inghiti si pe omul ala cand vine sa-si vada pruncii.
E important sa va acceptati copiii fara sa-i vedeti musai esenta binelui.
De aceea aminteam de psiholog, ca sunt niste tendinte de teoretizare dupa divort nu chiar de ajutor, ele va pot devia de la concentrarea pe copii; 23 de ani, trairile, durerea de acum... Rational e normal sa va ganditi la testul ADN, rational asta ar trebui sa va spun si eu.
Totusi, copiii nu se cresc rationand, ci emotionand... mai ales cand sunt mici. Emotional, testul ala ADN va face rau si dv. si copiilor si tatalui si relatiei postdivort dintre voi patru...
D- voastra nu e cazul sa cereti nici un test de paternitate deoarece asta e deja stabilita... pe certificatul de nastere a fetitei cea mica el apare deja ca tata... Doar el poate contesta acest lucru si poate sa ceara test de paternitate... in ceea ce va priveste nu exista nici un dubiu ca el e tatal fetitei. Cu privire la defaimare va recomand sa-l ignorati total.... e dificil de dovedit si pana la urma orice lucru rau spune sau va spune despre d-voastra, de fapt il spune despre el. Concetrati-va pe vindecare si folositi-va energia in ceva util pentru d-voastra si copiii d-voastra. Va doresc succes !
Eu cred ca sotul dvs. a acceptat sa imprastie asemenea barfe de prost gust privind incertitudinea paternitatii fetitei din slabiciune , dar si din vinovatie.
De fapt , cred ca sentimentul de vinovatie fata de dvs, de copii , pentru relatia extraconjugala , dar mai ales pentru divort. Divortul , inseamna de fapt , abandon , tradare fata de famila sa , si el nu poate sa suporte , nu-si asuma vina aceasta. Si astfel , imprastiind ideea ca dvs. ati fost infidela , in mintea sa, el isi justifica cumva comportamentul gresit . Adica, cu alte cuvinte, dvs. l-ati inselat, el de aceea are alta relatie si divorteaza.
Realitatea e distorsionata , dar poate fi un mecanism de aparare mentala pe care l-a activat ca sa-si suporte actiunile.
Nu va mai macinati sufletul si mintea cu paternitatea si ce spune x, y... Aveti grija sa stabiliti tot ce e in interesul copiilor si desigur al dvs. si lasati-i in pace pe ceilalti. Pastrati o comunicare civilizata , nu va expuneti la certuri inutile.
Cat despre sotul dvs si amanta , viitoare sotie...personal nu cred in relatiile al caror fundament sta in distrugerea unei casnicii. Mai devreme sau mai tarziu , ceea ce e nemaipomenit si grozav acum , adica relatia cu acea femeie , va fi ceea ce l-a facut sa-si piarda familia.. Si asta il va face sa inteleaga ce a pierdut.
Doamna, sa va traiasca copii si sa va ganditi la viitor cu incredere. Nu a iesit asa cum voiati , nimeni nu intra intr-o casnicie ca sa divorteze , dar e de preferat asa decat sa stati cu cineva in care nu puteti avea incredere .