avocat stagiar

Stiu ca pe Bucuresti exista o Hotararea a UNBR care dadea stagiarilor dreptul la clientela proprie. Cauta pe site-urile UNBR si Baroului Bucuresti.

Clientela nu cred ca inseamna alt contract de colaborare. Daca incheie contract de asistenta juridica cu celalalt(e) cabinet(e), atunci merge.

Contractele de asistenta juridica pe care le incheie cu clientii personali, fiind vorba de av stagiar, nu trebuie incheiate prin si cu acordul indrumatorului? Deci posibilitatea de a colabora cu alti avocati exista in masura in care contractul de asistenta si decontarea se fac prin forma de exercitare care ii asigura indrumarea.
Mai sunt alte posibilitati?

De pe site UNBR citire: (de comentat ...sa-mi treaca SILA, altminteri cine stie ce naiba m-apuc sa scriu...)


1. Cum se interpretează şi se aplică art. 205¹ din Statutul profesiei, cu privire la evidenţa contabilă şi folosirea formularelor cu regim prestabilit în activitatea desfăşurată de avocaţii colaboratori pentru tratarea clientelei personale.


Abrogarea controversatului alineat (2) al art. 205 din Statutul profesiei şi introducerea unui nou articol - 205¹ -, ambele măsuri fiind operate în baza Art. I pct. 4 şi 5 din Hotărârea nr. 10/2007, nu semnifică altceva decât inserarea – e drept, nuanţată şi completată – în corpul dispoziţiilor statutare a prevederilor Art. II din Hotărârea din 18 iunie 2005 a Congresului avocaţilor.
Constatându-se – ulterior adoptării actualului Statut al profesiei – că schimbarea regimului juridic al avocatului colaborator sub aspectul interzicerii dreptului acestuia la clientelă proprie a avut o rezonanţă negativă îndeosebi în rândul tinerilor avocaţi, la primul Congres al avocaţilor de după intrarea în vigoare a Statutului s-a procedat la o interpretare a alin. (2) al art. 205, pe care o regăsim astăzi transpusă ca atare în chiar primul alineat al art. 205¹: „Avocatul colaborator nu are dreptul de a avea clientelă personală în afara formei de exercitare a profesiei la care colaborează.”. Per a contrario, avocatul colaborator are dreptul la clientelă personală în cadrul formei de exercitare a profesiei din care face parte.
Clientela personală recunoscută avocatului colaborator se deosebeşte de clientela proprie ce aparţine formei de exercitare a profesiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea respectivul colaborator, între cele două noţiuni existând un raport de la întreg la parte, clientela personală a colaboratorului incluzându-se în clientela proprie a formei de exercitare a profesiei.
Atragem însă atenţia că avocatul colaborator beneficiază de acest drept numai dacă îi permite forma de exercitare a profesiei din care face parte. Concluzia rezultă fără dubiu din lectura art. 2 alin. (2) din Anexa nr. IX la Statutul profesiei şi a art. 4¹ alin. (1) din aceeaşi anexă, primul text fiind modificat, iar al doilea introdus prin Art. III pct. 1, respectiv pct. 2 din Hotărârea nr. 10/2007. Astfel, potrivit redactării actuale a alin. (2) al art. 2 din Anexa nr. IX (Contract de colaborare), „Colaboratorul va colabora exclusiv cu Beneficiarul (forma de exercitare a profesiei – n.n.) pe perioada contractului şi are/nu are dreptul la clientelă proprie. (s.n.)”, iar alin. (1) al art. 4¹ din aceeaşi anexă dispune: „Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul contractului atunci când Colaboratorului i se permite să aibă drept la clientelă proprie (s.n.)”.
De altfel, aşa cum se arată la alin. (3) al art. 205¹, lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator se efectuează prin intermediul formei de exercitare a profesiei, însă cu menţiunea expresă în contractul de asistenţă juridică potrivit căreia clientul este personal. Prin urmare, clienţii personali ai avocatului colaborator încheie contractele de asistenţă juridică cu forma de exercitare a profesiei de care aparţine colaboratorul, evidenţa acestor contracte fiind ţinută prin registrul de evidenţă al respectivei forme de exercitare.
Însă, odată ce i s-a permis colaboratorului să aibă clientelă personală, titularii sau, după caz, avocaţii coordonatori ai formelor de exercitare sunt obligaţi să permită acestuia „tratarea” clientelei respective, conform convenţiei părţilor (forma de exercitare a profesiei şi avocatul colaborator) exprimate în contractul de colaborare, activitate care devine din acel moment o obligaţie şi pentru colaborator (art. 205¹ alin. 5 coroborat cu art. 4¹ din Anexa nr. IX din Statutul profesiei).
În temeiul alin. (6) al art. 205¹, avocatul colaborator căruia i se permite să aibă clientelă personală va putea utiliza ştampila personală – inclusiv pentru activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului – cu precizarea că acest însemn poate fi confecţionat tot cu acordul formei de exercitare a profesiei.
Însă, conform art. 4¹ din Anexa nr. IX la Statutul profesiei, odată ce i s-a aprobat colaboratorului dreptul de a avea ştampilă personală, forma de exercitare are obligaţia să-i permită, iar acesta să o utilizeze efectiv în lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală. Reamintim faptul că Hotărârea din 18 iunie 2005 a Congresului avocaţilor prevedea, la Art. II pct. 4, că „Pentru clientela personală, avocatul colaborator va utiliza alături de ştampila formei de exercitare a profesiei şi ştampila personală (...)” (s.n.). Din raţiuni de ordin practic, obligativitatea utilizării ambelor ştampile nu a mai fost reţinută.
Colaboratorul poate folosi ştampila, dacă este cazul, şi pentru activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, forma de exercitare fiind de asemenea obligată – în temeiul art. 4¹ alin. (2) lit. c) din Anexa nr. IX la Statutul profesiei – să-i permită această utilizare. Deşi textul art. 205¹ alin. (6) teza întâi conţine imperativul „va utiliza” atât cu privire la clientela personală, cât şi referitor la activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, considerăm – cu observarea şi a dispoziţiilor art. 4¹ alin. (3) lit. b) din Anexa nr. IX la Statutul profesiei – că obligaţia utilizării ştampilei personale incumbă avocatului colaborator numai în cazul lucrărilor profesionale efectuate pentru clientela personală. De altfel, Hotărârea din 18 iunie 2005 a Congresului avocaţilor prevedea, la Art. II pct. 6, că „Pentru activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator poate folosi ştampila proprie ... (s.n.)”.
Atragem atenţia şi asupra faptului că acceptul general dat colaboratorului pentru clientela personală nu înlătură „filtrul” formei de exercitare a profesiei faţă de fiecare client personal în parte. Astfel, avocatul colaborator are obligaţia de a aduce orice client personal la cunoştinţa avocatului titular/coordonator al formei de exercitare a profesiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea, informându-l pe acesta asupra unor aspecte precum problematica prestaţiei profesionale, timpul de muncă preliminat afectat tratării clientului personal etc. (art. 205¹ alin. 2 coroborat cu art. 4¹ alin. 3 lit. a din Anexa nr. IX). Corelativ, avocatului titular/coordonator îi revine obligaţia de a lua cunoştinţă de clientul personal cu privire la care este informat de colaborator şi, potrivit art. 4¹ alin. (2) lit. a) din Anexa nr. IX, în absenţa unui conflict de interese, va întreprinde măsurile corespunzătoare prevăzute de art. 205¹ în cazul în care se acceptă respectivul client personal.
În ceea ce priveşte onorariile derivate din contractele de asistenţă juridică încheiate pentru clientela personală, acestea revin – total sau parţial – avocatului colaborator, în funcţie de prevederile contractului de colaborare. Concret, pentru ca avocatul colaborator să încaseze aceste onorarii, sunt necesare două operaţiuni: 1). clientul personal al avocatului colaborator achită onorariul către forma de exercitare – cu care a încheiat contractul de asistenţă juridică – din care face parte colaboratorul; 2). forma de exercitare se desocoteşte cu colaboratorul, remiţând acestuia din urmă onorariul cuvenit – integral sau parţial –, conform înţelegerii exprimate în contractul de colaborare. Constatarea celor două operaţiuni se face, pentru cea dintâi, prin chitanţa eliberată clientului de către forma de exercitare, iar pentru cea de a doua, prin chitanţa eliberată de colaborator formei de exercitare din care face parte.
Desigur, aceste rezultate financiare nu au legătură şi, prin urmare, nu pot afecta cuantumul retrocedărilor lunare de onorarii prevăzute în contractul de colaborare (în cazul avocatului colaborator stagiar, acest cuantum trebuie să fie – conform art. 283 alin. 1 din Statutul profesiei – corespunzător cel puţin venitului minim garantat pe economia naţională). Evident, colaboratorul va păstra integral onorariile obţinute din activitatea pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţă judiciară al baroului (art. 205¹ alin. 8 coroborat cu art. 283 alin. 1 din Statutul profesiei).
În fine, potrivit art. 205¹ alin. (7) teza întâi, în activitatea desfăşurată pentru clientela personală, colaboratorul răspunde personal faţă de client. Totodată, colaboratorul are şi obligaţia ca prin desfăşurarea acestei activităţi să nu prejudicieze forma de exercitare din care face parte. În considerarea acestei obligaţii, în scopul acoperirii eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare, părţile contractului de colaborare pot conveni expres ca, pentru gestionarea clientelei personale, colaboratorul să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională care să precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctă de asigurarea pentru răspundere profesională prevăzută de Legea nr. 51/1995 (art. 205¹ alin. (7) teza a doua coroborat cu art. 4¹ alin. 3 lit. d din Anexa nr. IX din Statutul profesiei).

.....

Ziceam ca nu comentez, dar tot imi vine sa mai scriu aici vreo doua art din acelasi Statut cu care "se pupa" interpretarea de mai sus.
"Art. 226. - (1) Avocatul este obligat să ţină următoarele evidenţe:
a) contractele de asistenţă juridică;

Art. 279. - (1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice.
(2) Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

mai pun o data intrebarea....nu intrebam de relatiile dintre avocatul stagiar si avocatul indrumator referitor la clientela, onorariu etc, intrebam daca avocatul stagiar poate colabora cu alti avocati definitivi pe anumite dosare in baza delegatiei de substituire???? mai concret, daca avocatul stagiar se poate prezenta in instanta cu o delegatie de substituire din partea unui avocat definitiv? nu vorbim de clientela , de onorariu sau altceva, strict de posibilitatea aceasta....