Recuperare salariu

Bună ziua,
Se poate formula acțiune în instanță pentru recuperarea salariului neplătit, înscris în Contractul de muncă.
Nu se poate angaja răspunderea administraotrului societății, decât în cadrul procedurii insolvenței și în anumite situații expres prevăzute de dispozițiile Legii 85/2014.
În ceea ce privește costurile, fiind un litigiu de dreptul muncii, nu se plătește taxă judiciară de timbru. Onorariul avocatului îl veți negocia cu acesta.

Multumesc frumos pentru raspuns, ati amintit de legea 85/2014 precum ca se poate atrage insolventa si respectiv raspunderea fiscala a administratorului, puteti sa imi spuneti in ce conditii ? Vreau sa mai fac precizarea ca in situatia mea mai sunt cel putin 2o de persoane.

Art.40 alin.2 C.mun.:
(2) Angajatorului in revin, in principal, urmatoarele obligatii:
....
c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;
....

Prin urmare, neplata drepturilor salariale poate face obiectul :
- unei sesizari la ITM-ul in raza caruia acel angajator isi are sediul social
In sesizare veti specifica datele dvs de identitate , precum si neregulile savarsite de catre angajatorul dvs in legatura cu relatiile de munca, securitatea si sanatatea in munca . De exemplu, neplata salariului, neinregistrarea demisiei, neplata orelor suplimnetare, neacordarea reapausului saptamanal etc.

ITM-ul va constata incalcarea legislatiei muncii si va putea sanctiona - indirect - cu avertisment sau cu amenda pe angajator, dar nu-l poate obliga pe angajator sa va plateasca salariile restante.

Sesizarile pot fi transmise catre ITM (Inspectoratul Teritorial de Munca) prin:
- posta;
- e-mail;
- fax;
- inregistrate chiar la sediul institutiei.

- unei actiuni in instanta la Tribunalul in raza caruia aveti domiciliul sau locul de munca.
Singura autoritate in stat care il poate obliga pe angajator este instanta de judecata. Actiunea se depune la Tribunalul in a carui raza aveti domiciliu sau locul de munca , in termen de 3 ani de la data de cand trebuia sa va plateasca salariile. Actiunea este scutita de plata taxelor judiciare.

- unei proceduri de mediere.
Medierea conflictelor de munca poate interveni atat in faza extraprocesuala (inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de judecata) cat si in etapa procesuala (dupa ce s-au formulat cereri de chemare in judecata, apeluri sau recursuri).
Pentru medierea conflictelor individuale de munca sunt aplicabile prevederile art. 73 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare. ( art. 178 (2) din Legea 62/2001 a Dialogului social).

- unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa.
Potrivit Legii nr.85/2014, valoarea-prag pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. (art.5 pct.72).

Așa cum am arătat mai sus pentru a putea fi atrasă răspunderea personală a administratorului mai întâi trebuie deschisă procedura insolvenței. Cererea de deschidere a procedurii insolvenței poate fi formulată fie de debitor, fie de creditori. Valoarea prag fiind de 40.000 lei. În cazul în care cererea de deschidere a procedurii insolvenței este formulată de către angajați, valoarea prag a fost stabilită de către legiuitor la 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

Răspunderea personală poate fi antrenată, dacă administratorul a săvârșit una dintre următoarele fapte:

a) a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) a făcut activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) a dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi;
d) a ţinut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ţinut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se prezumă. Prezumţia este relativă;
e) a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) a folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi;
g) în luna precedentă încetării plăţilor, a plătit sau a dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori;
h) orice altă faptă săvârşită cu intenţie, care a contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, constatată potrivit prevederilor prezentului titlu.


Vă recomandăm formularea unei astfel de cereri, doar ca o ultimă variantă, deoarece șansele de recuperare a creanțelor în procedura insolvenței sunt mai reduse. Șansele sunt mai mari în cadrul unei acțiuni întemeiate pe dreptul muncii.