Rog seriovitate si informatii reale nu doar pareri.
In 2013 dupa Craciun mama copilului meu ma invitat in oras ca sa ne clarificam situatia.Situatia statea cam asa: se apucase de cura de slabit ; imi spunea ca merge la sala : ca vrea sa se simta admirata de barbati ; fugea de mine prin casa : ma evita si cand nu o putea face nu facea altceva decat sa tipe sa fie irascibila si nervoasa ;eu stateam in sufragerie si ea fuma in bucatarie si plangea , Cand o intrebam ce are si incercam sa o vorbesc cu ea rezultatul era nul . Situatie care a durat cam 3 luni etc.
Cand ma invitat in oras dupa max 20 min de complezente mi-a intins mana am dat noroc si mi-a spus ca ramanem prieteni si ca singurul regret este ca copilul seamana cu mine etc. Dupa un rev esuat cu nasi si un SF ion in care deasemenea ma evitat singurele discutii cu mine fiind de ce mi-am comandat bere fara alcol si daca am luat tigari asta fiind pana la 4 dim, Dupa cateva zile am ajuns la Notar si am divortat amiabil.A urmat ancheta sociala in urma careia mi-am castigat drepturi egale cu sotia ( CUSTODIE COMUNA ).Mentionez ca stateam la socri mei undea ea a si ramas.Copilul este domiciliat pe adresa socrilor., pentru ca atunci eu nu aveam casa masa si nimic.Dupa divort mi-am cautat casa timp de 6 luni jumate. perioada in care eu am ramas in acea casa pana mi-am gasit locuinta.Si a fost infernal Noaptea cauta anunturi imobiliare ziua la munca si cautat o casa cu tot cu copil in brate si seara doar provacari si intepaturi din partea sotiei huiduieli si nervi. In timpul cautariilor imobiliare copilul meu nu a simtit nimic . Avea 4 ani si este extraordinar de fasnet dar si emoiv si dulce.Ingerasul meu mi-a dat putere sa rezist sa continui .Dupa 7 luni m-am mutat la casa mea luata prin prima casa . Si aici m-am chinuit sa gasesc o locuinta decomandata deoarece comoara mea are dreptul la camera lui . trebuie sa ii asigur maximum de confort.. Timp de 2 saptamani dupa ce m-am mutat nu am reusit sa il vad deoarece socri fugeau cu el la tara.
Doua saptamani in care ziua munceam la serviciu si noaptea renovam apartamentul. Dar am reusit.
MENTIONEZ CA UNELE REPROSURI SUNAU CAM ASA:
Cite:
-Am sa te vad beat vreodata
-Nu mai sta ca prostu cu copilul in brate ,ca o sa ajunga sa ma urasca ca eu nu pot sa stau cu el asa < in timp ce faceam cate ceva cu el>
Dupa aceste doua saptamani cand mi-am luat copilul am simtit ca revin la viata dar,seara la culcarica dupa povestea de seara a inceput sa planga in hohote si sa inmi spuna ca ia fost frica ca ma pierde. Ceea cei destul de tragic sa fie in capusorul unui gazulici de 4 anisori.Dar am reusit sa il linistesc si o fac si in prezent .
Imi ador copilul si il doresc langa mine permanent.
Dar cum sa fac si ce sanse am sa reusesc?
-In cursul unei luni copilul meu sta la mine 12 -14 zile
-Fostei sotii ii dau lunar intre 200-250 lei fara sa fiu obligat de lege.
-Ii cupar tot ce are nevoie
-Gatesc , curatenie ,calc etc
- Sunt implicat in viata comorii mele 100%
-Povesti , experimente ,jocuri de cuvinte si foarte multe.
-Costume la gradinita <pelerine, camasa cu volonase,Cust la mana>
-Circ , Filme 3d -7d.
L-am invatat sa mearga cu role si cu placa.
Pe scurt: Am casa mea
Am conditii
Imi dedic viata lui asa cum o fac dinainte sa se nasca.
Am masina deci dispun de mobilitate.
Loc de munca stabil
Am vreo sansa sa reusesc sa il iau la mine ?
Sa ii ofer stabilitate si liniste
Sunt de parere ca sunteti norocos ca petreceti atat timp cu copilul si sa lasati lucrurile asa.
Ce puteti cere si obtine e ca domiciliul copilului sa fie la dvs, sansele sunt mici si aici daca mama nu e de acord.
In caz ca pierdeti fiti sigur ca nu il veti mai avea jumatate din luna la dvs.
Riscul e f mare sa pierdeti din ce aveti.
As zice sa mai asteptati o vreme. Poate chiar o convingeti pe mama sa il lase de tot si la ea sa mearga in vizita.
La un eventual proces se va pune în discuție nu numai condițiile pe care le puteți oferi dvs (locuință, alimentație, educație etc) dar și posibilitățile de supraveghere a copilului.
Si daca iau dadaca?
Dar daca solicit expertiza psihiatrica mamei si mie .a avut preceden cu tratament pentru anxietate. Singura fara ajutorul mamei ei nu stie cum sa se descurce.Nu stie sa se organize.anul trecut imi cerea bani ca sa ia dadaca ca mama ei nu mai poate Si am refuzat categoric pentru ca mi se pare absurd sa ai dadaca cu 2 femei in casa din care una pensionara. De fiecare data cand se vaita ca mama ei nu mai poate ca are treaba si ca imi tine copilul ii cer sa se dea la oparte amandoua si sa ma lase sa ma ocup de gazulici.
Daca eram mama legea cu ce ar fi putut sa ma ajute?
Caci nu este in regula sa fiu discriminat doar pentru ca sunt barbat.
Ceea ce povestiţi sunt vorbe.Cum puteţi demonstra că ea v-a spus ce v-a spus?
Legea e aceeaşi pentru toţi, mai mult, în practică, sunt avantajaţi bărbaţii. Oricum, nici un judecător corect nu va alege dădaca în locul mamei&bunicii naturale.
Uitaţi de expertiza psihiatrică, odată că nu se va admite, apoi vă pune într-o lumină proastă în faţa instanţei. Aţi putea cere expertiza dacă mama ar avea antecedente de violentă faţă de copil, internări la spitalul de psihiatrie cu anumite diagnostice, care pun în pericol copilul.Anxietate mai toată lumea are, mai ales femeile, după naştere.